Înregistrarea căsătoriei

 Declarația de căsătorie se face personal, de către viitorii soți,  în scris, la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor (S.P.C.L.E.P.) sau, după caz, la primăria locului de domiciliu ori de reședință al unuia dintre ei. (pot exista taxe specifice).

Oficierea căsătoriilor se face în timpul programului de lucru, cu respectarea strictă a datei și orei stabilite (timp estimat 30 minute).

Depunerea documentelor și completarea declarației de căsătorie se face conform programării  (timp estimat 60 minute).

Prin excepție:

1. Căsătoria poate fi încheiată în altă unitate administrativ-teritorială decât cea în a cărei rază teritorială domiciliază sau îşi au reşedința viitorii soți, numai cu aprobarea primarului unității administrativ-teritoriale unde se încheie căsătoria.
2. Căsătoria se va putea încheia şi în afara sediului serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz, al primăriei competente, cum ar fi grădinile publice, parcurile, muzeele şi alte locuri în aer liber, la cererea viitorilor soți, cu aprobarea primarului, la momentul în care va fi implementată procedura tehnică privind deplasarea ofițerului de stare civilă cu aparatura necesara semnarii și eliberării documentelor de căsătorie (Primăria Corbeanca, prin departamentele specifice, a demarat procedurile de achiziție a aparaturii necesare și a aprobărilor necesare implementării acestor servicii, urmând ca în cel mai scurt timp să fie inaugurată și o sală de căsătorii).

Alte detalii

La completarea declarației de căsătorie:

• Documentele se completează în format electronic de către ofițerul de stare civilă în prezența viitorilor soți, ocazie cu care se semnează digital de Ofițerul de Stare Civilă și de viitorii soți.
• Actele prezentate DOAR în original se scanează și se returnează titularilor.
• Documentele prezentate să fie în termenul de valabilitate. Dacă se constată neconcordanțe în documente, declarația nu se va putea semna, fiind necesară o programare ulterioară. Vă rugăm să verificați acest aspect.

La momentul Oficierii:

• E necesară prezența a doi martori (pot fi nașii, membri de familie, orice persoană), ce trebuie să prezinte actele de identitate (valabile), în original, ce vor fi scanate și adăugate la dosarul de căsătorie. Martorii semnează alături de viitorii soți, pe pad-ul de semnătură și olograf pe actul de căsătorie emis la momentul luării consimțământului.
• Viitorii soți vor semna cu numele purtat după căsătorie (ex.Ionescu Ion și Ionescu Ioana).
• Viitorii soți prezintă actele de identitate, urmând ca actul de identitate al persoanei ce schimbă numele se anulează pe loc prin tăierea acestuia sau distrugerea cipului (după caz).

Declarația de căsătorie se face personal de către viitorii soți, în scris, la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz, la primăria competentă, unde urmează a se încheia căsătoria. În declarația de căsătorie, viitorii soți vor arăta că nu există niciun impediment legal la căsătorie şi vor menționa numele de familie pe care îl vor purta în timpul căsătoriei potrivit legii, legea aplicabilă regimului matrimonial, precum şi, în cazul aplicării legii române, regimul matrimonial ales.

Pentru motive temeinice, dacă unul dintre viitorii soți se află în imposibilitatea de a se deplasa la sediul serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz, al primăriei competente, declarația de căsătorie se poate face şi în afara sediului acestuia/acesteia, în fața ofițerului de stare civilă, cu aprobarea primarului.

Căsătoria se încheie începând cu a 11-a zi de la depunerea declarației de căsătorie, dar nu mai târziu de a 30-a zi de la data când a fost făcută declarația de căsătorie, în termenul de valabilitate a certificatelor medicale prenupțiale (CMP), referitoare la starea sănătății viitorilor soți sau cu reînnoirea acestora dacă la momentul căsătoriei au trecut mai mult de 30 zile de la eliberare.

Căsătoria se poate încheia înaintea expirării termenului de 10 zile, pentru motive temeinice numai cu aprobarea primarului.

Dosarul actului de căsătorie cuprinde următoarele documente:

1. documentul cu care se face dovada identității și a domiciliului/reședinței, după caz, în original; în cazul rezidenților străini dovada domiciliul se face cu document eliberat de I.G.I.
2. certificatul de naștere, în original; pentru cetățeanul străin, certificatul de naștere/extrasul de naștere/extrasul multilingv al actului de naștere se prezintă după caz, raportat la statutul acestuia în România.
3. certificatul medical privind starea sănătății, aflat în termen de valabilitate, întocmit pe formular-tip; certificatele medicale sunt valabile 30 zile de la data emiterii și trebuie să cuprindă mențiunea expresă că persoana se poate sau nu se poate căsători; certificatele medicale emise de instituții medicale în străinătate pentru uzul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României trebuie să conțină toate rubricile și să fie însoțite de traducerea în limba română legalizată, cu apostilă sau supralegalizare, după caz;
4. documente, în original, traduse și legalizate ori certificate de ofițerul de stare civilă, din care să rezulte desfacerea căsătoriei anterioare ( divorț sau deces ), dacă este cazul;
5. convenția matrimonială autentificată de notarul public, după caz;

Dovada identității se poate face cu unul dintre următoarele documente:

1. pentru cetățenii români – buletin de identitate, carte de identitate sau carte de identitate provizorie;
2. pentru cetățenii Uniunii Europene sau Spațiului Economic European – documentul de identitate sau pașaportul emise de statul aparținător;
3. pentru apatrizi – pașaport emis în baza Convenției privind statutul apatrizilor din anul 1954, însoțit de permisul de ședere temporară sau permanentă, după caz.
4. Cetățenii străini din statele terțe fac dovada identității cu pașaportul emis de statul ai căror cetățeni sunt, în care să fie aplicată viza de intrare pe teritoriul României; viza trebuie să fie valabilă atât la data depunerii declarației de căsătorie, cât și la data oficierii căsătoriei.
5. Cetățenii străini cărora li s-a acordat o formă de protecție în România fac dovada identității cu următoarele documente:
   • document de călătorie emis în baza Convenției de la Geneva din 1951;
   • documentul de călătorie pentru străinii care au obținut protecție subsidiară.
6. În cazul în care beneficiarii protecției internaționale în România nu pot prezenta certificatul de naștere aceștia depun o declarație autentică dată pe propria răspundere din care să rezulte datele lor de stare civilă.
7. Cetățenii străini solicitanți de azil în România fac dovada identității cu pașaport emis de statul ai căror cetățeni sunt, însoțit de documentul temporar de identitate.

Documentele cu care se face dovada identității trebuie să fie valabile atât la data depunerii declarației de căsătorie, cât și la data oficierii căsătoriei.

Următoarele categorii de documente de identitate ale cetățenilor străini nu sunt valabile pentru încheierea căsătoriei pe teritoriul României:

1. documentul temporar de identitate, pentru solicitanții de azil, care are înscrisă mențiunea „IDENTITATE DECLARATĂ”;
2. documentul care face dovada statutului de tolerat;
3. decizia de returnare.

 Alte documente necesare a fi depuse la momentul completării declarației de căsătorie, după caz:

1. aprobarea primarului pentru încheierea căsătoriei în afara sediului primăriei;
2. aprobarea primarului pentru încheierea căsătoriei între persoane care nu au domiciliul sau reședința pe raza de competență a unității administrativ – teritorială, cererea se depune la momentul programării.
3. încuviințarea primarului pentru încheierea căsătoriei înainte de împlinirea termenului de 10 zile de la data înregistrării declarației de căsătorie;
4. încuviințarea instanței de tutelă de la domiciliul celui care cere încuviințarea, în cazul existenței unor impedimente rezultate din condițiile de rudenie firească sau adopție;
5. avizul medical, dovada încuviințării părinților ori, după caz, a tutorelui și autorizarea instanței de tutelă în a cărei circumscripție minorul își are domiciliu, pentru încheierea căsătoriei, în cazul existenței unor impedimente rezultate din condițiile de vârstă;
6. documentul eliberat ori autentificat de misiunile diplomatice sau oficiile consulare acreditate în România, în cazul căsătoriei unui cetățean străin cu un cetățean român, din care să rezulte că primul îndeplinește condițiile de fond cerute de legea sa națională și nu există impedimente pentru încheierea căsătoriei în România ( dovada de CELIBAT );
7. documente eliberate de autoritățile competente ale statului de cetățenie, datate recent – maximum 3 luni de la emitere -, ori care au prevăzut, în conținut, termenul de valabilitate, pentru cetățenii statelor cu care România a încheiat tratate, convenții sau acorduri de asistență juridică în materie civilă ori de dreptul familiei, prin excepție de la prevederile lit. f) ;
8. declarația dată pe propria răspundere, autentificată de un notar public, din care să rezulte că viitorul soț, cetățean străin sau apatrid, nu este căsătorit și îndeplinește condițiile de fond cerute de legea sa națională pentru încheierea căsătoriei în România, pentru cetățenii statelor care nu au misiune diplomatică sau oficiu consular acreditat în România ori care au statut de refugiat în România; pentru apatrizi, legea națională este legea statului în care își au domiciliul sau, după caz, reședința;
9. documente eliberate de către autoritățile locale competente, în conținutul cărora se regăsește termenul de valabilitate, iar în lipsa acestuia termenul este de maximum 3 luni de la emitere, în cazul cetățenilor statelor pentru care D.E.P.A.B.D a primit notificări din partea M.AE. ori a misiunilor diplomatice și oficiilor consulare acreditate în România;
10. proces-verbal întocmit în cazul oficierii căsătoriei între cetățeni străini dacă nu cunosc limba română sau un cetățean străin care nu cunoaște limba română și un cetățean român ori între surdomuți.
11. declarații notariale ale viitorilor soți, cetățeni străini din care să rezulte că îndeplinesc condițiile necesare încheierii căsătoriei în România.

În cazul în care constată că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de lege pentru încheierea căsătoriei, ofițerul de stare civilă refuză să încheie căsătoria și consemnează refuzul într-un proces-verbal.

În cazul refuzului ofițerului de stare civilă de a încheia căsătoria, persoana nemulțumită poate sesiza instanța de tutelă în raza căreia domiciliază.

POT EXISTA MODIFICĂRI PRIVIND PROCEDURILE LEGALE, EMISE ULTERIOR INFORMAȚIILOR SPECIFICATE MAI SUS.

Înscrierea adopției și a încetării adopției  

Adopția se face la cererea persoanei îndreptățite, depusă personal sau prin împuternicit cu procură specială, în baza următoarelor documente:

• hotărârea judecătorească, prin care s-a încuviințat adopția sau a încetat adopția;
• actele de identitate sau a pașapoartele părinților adoptatori/firești;
• certificatul de căsătorie al adoptatorilor, după caz.

În cazul adopției de către cetățeni români:

• se întocmește un nou act de naștere, de către S.P.C.L.E.P./primăria în raza căruia/căreia se află domiciliul adoptatorului.

În cazul în care adoptatorii sunt cetățeni străini ori cetățeni români cu domiciliul sau reședința în străinătate:

• noul act de naștere se întocmește:
  • de către S.P.C.L.E.P. sau, după caz, de ofițerul de stare civilă din cadrul primăriei unității administrativ-teritoriale de la domiciliul celui adoptat;
  • sau de către S.P.C.L.E.P. sau, după caz, de ofițerul de stare civilă din cadrul primăriei unității administrativ-teritoriale pe raza căreia se află sediul instituției de ocrotire, în cazul copiilor aflați în îngrijirea acesteia;
  • dacă adoptatul este cetățean român cu domiciliul în străinătate, noul act de naștere se întocmește de către Direcția de Stare Civilă a sectorului 1 al municipiului București – D.S.C. – Sector 1.

În noul act de naștere întocmit, rubrica „Locul nașterii” se completează cu denumirea unității administrativ-teritoriale înscrisă în actul de naștere inițial, iar rubricile privind părinții se completează cu numele de familie și prenumele adoptatorilor.

Certificatul de naștere inițial este nul de drept.
Adopțiile încuviințate în străinătate:
Adopțiile privind cetățenii români:

• se înscriu prin întocmirea unui nou act de naștere la D.S.C. – Sector 1;
• în baza documentelor eliberate de autoritățile străine;
• după recunoașterea hotărârii de adopție de către tribunalul competent respectiv tribunalul de pe raza județului unde își are sau a avut domiciliul persoana interesată.

Adopțiile cu efecte restrânse încuviințate în străinătate privind cetățenii români se înscriu numai prin mențiune pe marginea  actelor de stare civilă ale adoptatului cu respectarea acelorași condiții.

 Adopțiile încuviințate în străinătate privind persoane ale căror acte de naștere și, după caz, de căsătorie sunt înregistrate în România, se înscriu numai prin mențiune, dacă la data încuviințării adopției acestea nu aveau cetățenie română.

POT EXISTA MODIFICĂRI PRIVIND PROCEDURILE LEGALE, EMISE ULTERIOR INFORMAȚIILOR SPECIFICATE MAI SUS.

Divorțul pe cale administrativă  

Actele necesare pentru desfacerea căsătoriei prin acordul soților

Cererea de divorț pe cale administrativă se face în scris, se depune și se semnează personal de către ambii soți în fața ofițerului de stare civilă delegat de la primăria care are în păstrare actul de căsătorie sau pe raza căreia se afla ultima locuința comuna a soților.

La cererea de divorț fiecare soț declară pe propria răspundere că:

1. Este de acord cu desfacerea căsătoriei.
2. Nu are copii minori cu celălalt soț, născuți din căsătorie sau adoptați împreună cu acesta.
3. Nu beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială.
4. Nu a mai solicitat altor autorități desfacerea căsătoriei.
5. Adresa ultimei locuințe comune.
6. Numele pe care fiecare sau, după caz, numai unul dintre aceștia urmează să îl poarte după desfacerea căsătoriei.

La cererea de divorț sunt necesare următoarele documente:

1. Certificatele de naștere și de căsătorie ale soților, în original.
2. Documentele cu care se face dovada identității, în original.
3. Declarație autentificată de notar public cu privire la situația locuinței comune, când aceasta nu este aceeași cu domiciliul sau reședința ambilor soți înscris/ă în actele de identitate.
4. Dovada achitării taxei pentru îndeplinirea procedurii de divorț pe cale administrativă, în valoare de 750 lei. Se achită în contul Primăriei Corbeanca ( la casierie, sau on-line).

În cazul cetățenilor străini, certificatele de naștere trebuie să îndeplinească cerințele de legalitate prevăzute în convențiile internaționale și tratatele încheiate între România și statele ai căror cetățeni sunt.

Valabilitatea actelor de identitate se va verifica atât la data depunerii cererii cât și la data eliberării certificatului de divorț.

Dovada identității privind desfacerea căsătoriei pe cale administrativă se poate face de către soți cu următoarele documente:

1. Pentru cetățenii români cu carte de identitate, carte de identitate provizorie, buletin de identitate sau în cazul cetățenilor români cu domiciliul în străinătate pașaportul care să se afle în termenul de valabilitate atât la momentul depunerii cererii cât și la data eliberării certificatului de divorț.
2. Pentru cetățenii UE sau ai spațiului economic European documentul de identitate sau pașaportul emis de statul aparținător.
3. Pentru apatrizi pașaportul emis în baza convenției privind statutul apatrizilor din anul 1954 însoțit de permisul de ședere temporar sau permanent după caz.
4. Pentru cetățenii străini din statele terțe pașaport emis de statul ai cărui cetățeni sunt, în care să fie aplicată viza de a intra pe teritoriul României.
5. Pentru cetățenii străini cărora li s-a acordat o formă de protecție în România documentul de călătorie emis în baza Convenției de la Geneva din 1951, sau după caz, documentul de călătorie pentru străinii care au obținut protecție subsidiară-protecție umanitară condiționată.
6. Pentru cetățenii străini solicitanți de azil în România pașaportul emis de statul ai cărei cetățeni sunt însoțit de documentul temporar de identitate.

POT EXISTA MODIFICĂRI PRIVIND PROCEDURILE LEGALE, EMISE ULTERIOR INFORMAȚIILOR SPECIFICATE MAI SUS.

Înregistrarea decesului  

Important: (1) Înregistrarea decesului se face în timpul programului de lucru cu publicul, între orele 8,30 – 12,00. (2) Nu se înregistrează decese în zilele libere legale, doar în cazul în care se depășește termenul legal de declarare, din cauze neimputabile declarantului, între orele 9,00-11,00, cu acordul Primarului Comunei Corbeanca, și în situația în care există posibilitatea de deplasare a Ofițerului de Stare Civilă. (3) Duminica nu se înregistrează decese.

Termenele de  declarare a  decesului sunt:

• 5 zile de la data încetării din viață a persoanei, pentru situația în care cauza decesului este naturală;
• 3 zile, calculat de la data eliberării certificatului medical constatator al decesului, când decesul se datorează unei sinucideri, unui accident sau altor cauze violente, precum și în cazul găsirii unui cadavru.

Odată cu declararea decesului, declarantul depune următoarele acte:

Privind persoana decedată:

1. certificatul medical constatator al decesului, întocmit pe formular-tip, în care trebuie consemnată cauza decesului, fără prescurtări, înscrisă cu majuscule;
2. certificatul de naștere și de căsătorie ( daca pe certificatul de căsătorie nu este completat CNP sot supravietuitor, trebuie prezentat un document din care sa se poată identifica acesta), după caz;
3. actul de identitate al decedatului sau pașaportul, în cazul decesului unui cetățean român cu domiciliul în străinătate, în original;
4. documentul de evidență militară al celui decedat;

Pentru orice document lipsa se declară pe proprie răspundere motivele neprezentării.

Privind persoana ce declară decesul (în vederea eliberării Certificatului de deces):

1. Actul de identitate
2. Certificat de naștere și căsătorie, după caz
3. Orice document ce face posibil identificarea gradului de rudenie cu persoana decedată
4. Orice document prind situația de persoană îndreptățită.

Declararea decesul de către o terță persoană se face în baza actului de identitate, căruia i se va elibera doar Adeverință de înhumare / incinerare, după caz.

Inhumarea se face în baza Certificatului de deces, sau după caz, a Adeverinței de înhumare.

Astfel, prin noul program informatic SIIEASC, și conform HG 255/2024, în situația în care persoana decedată are un alt domiciliu, iar rudele nu au posibilitatea de a se prezenta pentru declararea decesului, acesta se poate face de către o terță persoană, căreia i se va elibera doar adeverință de inhumare, iar ulterior, rudele persoanei decedate se pot adresa oricărui birou de stare civilă, pentru a intra in posesia Certificatului de Deces, existând proceduri specifice în acest sens.

În cazurile în care  decesul se datorează unei sinucideri, unui accident sau altor cauze violente, înregistrarea se face în baza certificatului medical constatator al decesului și a dovezii eliberate de poliție sau de parchet, din care să rezulte că una dintre aceste autorități a fost sesizată despre deces.

În cazul în care decesul nu a fost declarat și înregistrat în termenul legal de 5 zile,  întocmirea actului de deces se face numai cu aprobarea parchetului.

POT EXISTA MODIFICĂRI PRIVIND PROCEDURILE LEGALE, EMISE ULTERIOR INFORMAȚIILOR SPECIFICATE MAI SUS.

Transcrierea certificatelor și a extraselor de stare civilă  

Se efectuează cu aprobarea primarului unității administrativ-teritoriale de la locul de domiciliu al solicitantului, cu avizul conform al serviciului public comunitar județean de evidență a persoanei.

Cetățenii români de peste 18 ani cu domiciliul în străinătate pot adresa cererea de transcriere în nume propriu, prin împuternicit cu procură specială, autentificată, primăriei localității pe raza căreia au avut ultimul domiciliu în țară, iar dacă nu au avut domiciliul în România, la Direcția de Stare Civilă din cadrul Direcției Publice de Evidență a Persoanelor și Stare Civilă  a Sectorului 1 al mun. București.

• Minorii în vârstă de peste 14 ani solicită transcrierea certificatelor de naștere în nume propriu ori prin împuternicit cu procură specială, asistați de unul dintre părinți sau, după caz, de tutore; în cazul în care părinții au domicilii diferite în țară, primăria competentă privind transcrierea certificatului de naștere poate fi oricare din cele două primării pe raza cărora au domiciliul părinții minorului
• În cazul transcrierii certificatului de căsătorie, cererea se adre­sează primarului unității administrativ-teritoriale de la domiciliul comun al soților, iar dacă soții au (au avut) domicilii diferite în țară – la oricare dintre cele două primării.
• În cazul transcrierii certificatului de deces, cererea se adresează primarului unității administrativ-teritoriale a locului de domiciliu al solicitantului sau primarului unității administrativ-teritoriale de la ultimul domiciliu avut în țară de către persoana decedată;
• Cetățenii români care nu au avut niciodată domiciliul în România, cu excepția celor care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetățenia română în temeiul art. 10 și art. 11 din Legea nr. 21/1991 republicată cu modificările și completările ulterioare, depun cererea transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă la Direcția de Stare Civilă a Sectorului 1 al l municipiului București; cererea se depune personal sau prin împuternicit cu procură specială, autentificată și se soluționează în termen de 60 de zile de la data depunerii.
• Cetățenii care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetățenia română în temeiul art. 10 și art. 11 din Legea nr. 21/1991 republicată cu modificările și completările ulterioare și care nu au avut niciodată domiciliul în România depun cererea de transcrie numai personal, de către titulari sau reprezentanții legali ai acestora. Pentru minorii care au împlinit vârsta de 14 ani cererea de transcriere poate fi depusă personal sau de către unul dintre părinți ori, după caz, de reprezentantul lor legal. Cererea se depune după cum urmează;
  • la primăriile oricărui sector al  municipiului București;
  • la primăria oricărui municipiu reședință de județ;
• Persoanele care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetățenia română și care au avut domiciliul în România, depun cererea de transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, la Serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor/primăria unității administrativ-teritoriale pe raza căruia/căreia se află:
  • ultimul loc de domiciliu avut în țară, înainte de pierderea cetățeniei române;
  • adresa imobilului în care a locuit înainte de dobândirea cetățeniei române, înscrisă în documentul eliberat de structura pentru imigrări ;
  • domiciliul stabilit după redobândirea cetățeniei române în temeiul prevederilor art. 10 și 11 din Legea nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare; în cazul în care persoanele dețin pașaport în care este menționat domiciliul din străinătate, competența aparține Direcției Publice de Evidență a Persoanelor și Stare Civilă a Sectorului 1 al Municipiului București.

Cererile de transcriere vor fi însoțite de certificatul ori extrasul în original, eliberat de autoritățile străine, și traducerea în limba română, autentificată în țară de un notar public în original, iar în străinătate de oficiul consular român din statul de reședință, precum și de documentele justificative necesare pentru completarea unor rubrici, după caz.

Cererea de transcriere va fi însoțită, după caz, de următoarele documente:

1. Transcriere certificat de naștere/extras multilingv al actului de naștere

a) Certificatul sau extrasul de naștere eliberat de autoritățile străine și traducere în limba română legalizată și autentificată, după caz.

Notă: (1) Extrasele multilingve ale actelor de naștere emise de statele membre ale Convenției de la Viena din 8 septembrie 1976, sunt acceptate fără apostilare si fara traducere. (2) Conform prevederilor art. 4 din Regulamentul (UE) 2016/1191 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2016 privind promovarea liberei circulații a cetățenilor prin simplificarea cerințelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea Europeană și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012, documentele oficiale care intra sub incidenta acestuia si copiile lor certificate sunt scutite de toate obligatiile de legalizare si de alte formalitati similare.

b) Certificatul de căsătorie al părinților, actul de identitate sau pașaportul, după caz;

Notă: (1) În cazul în care căsătoria părinților a fost încheiată în străinătate și nu a fost transcrisă în registrele de stare civilă românești, se procedează la transcrierea certificatului de căsătorie emis de autoritățile străine în registrele de stare civilă românesc. (2) dovada calității de cetățean român, în situația în care titularul certificatului sau extrasului de stare civilă ce urmează a fi transcris nu este în posesia niciunui document cu care să facă dovada cetățeniei române.

c) declarația din partea părintelui care solicită transcrierea certificatului de naștere al copilului, în cazul în care părinții acestuia au domicilii diferite;

d) declarație din partea titularului actului sau a reprezentantului legal, că nu mai există un act transcris/înscris sau reconstituit;

2. Transcriere certificat de căsătorie/extras multilingv al actului de căsătorie

a) Certificatul sau extrasul de căsătorie  eliberat de autoritățile străine și traducere în limba română legalizată și autentificată, după caz.

Notă: (1) Extrasele multilingve ale actelor de căsătorie emise de statele membre ale Convenției de la Viena din 8 septembrie 1976, sunt acceptate fără apostilare si fara traducere. (2) Conform prevederilor art. 4 din Regulamentul (UE) 2016/1191 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2016 privind promovarea liberei circulații a cetățenilor prin simplificarea cerințelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea Europeană și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012, documentele oficiale care intra sub incidenta acestuia si copiile lor certificate sunt scutite de toate obligatiile de legalizare si de alte formalitati similare.

b) actele de identitate sau pașapoartele soților și al persoanei împuternicite, după caz;

c) declarații notariale, din partea ambilor soți, dacă sunt cetățeni români, sau numai a soțului cetățean român, cu privire la numele purtat după căsătorie, în situația în care în certificatul/extrasul de căsătorie, procurat din străinătate, nu se face referire la numele soților după căsătorie;

d) declarații notariale din partea ambilor soți sau în fața ofițerului de stare civilă care înregistrează actul de căsătorie, cu privire la legea aplicabilă regimului matrimonial ales de către titularii actului;

e) procura specială pentru cazurile în care solicitarea este efectuată de către împuternicit;

f) la întocmirea actelor de căsătorie românești, în cazul în care unul dintre soți are cetățenia sau provine dintr-un stat a cărui legislație permite poligamia, acesta va da o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că nu este căsătorit în același timp cu o altă persoană. Este avută în vedere o altă căsătorie valabilă din punct de vedere juridic, în conformitate cu legislația civilă din statul de cetățenie/proveniență.

3. Transcriere certificat de deces /Extras multilingv al actului de deces

a) actul de identitate al persoanei care solicită transcrierea certificatului de deces;

b) certificatul sau extrasul de deces eliberat de autoritățile străine și traducere legalizată în limba română;

Notă: (1) Extrasele multilingve ale actelor de deces emise de statele membre ale Convenției de la Viena din 8 septembrie 1976, sunt acceptate fără  apostilare si fara traducere. (2) Conform prevederilor art. 4 din Regulamentul (UE) 2016/1191 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2016 privind promovarea liberei circulații a cetățenilor prin simplificarea cerințelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea Europeană și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012, documentele oficiale care intra sub incidenta acestuia si copiile lor certificate sunt scutite de toate obligatiile de legalizare si de alte formalitati similare.

c) certificatul naștere și de căsătorie al defunctului, după caz;

d) documentul din care să rezulte calitatea de cetățean român a persoanei decedate (pașaport românesc, carte de identitate);

e) declarație din partea persoanei care declară decesul ori a reprezentantului legal că nu mai există un alt act transcris/înscris sau reconstituit.

Documentele administrative emise de autoritățile străine, prezentate pentru înregistrarea în registrele de stare civilă române, precum și traducerile acestora, care sunt făcute la un notar public din străinătate, trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

documentele eliberate de instituții ale statelor semnatare ale Convenției de la Haga din 5 octombrie 1961 se apostilează;

• documentele eliberate de instituții ale statelor cu care România a încheiat tratate/convenții/acorduri de asistență judiciară sau într-unul din statele membre sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate;
• documentele eliberate de statele membre ale UE în aplicarea Regulamentului (UE) 2016/1191 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2016 privind promovarea liberei circulații a cetățenilor prin simplificarea cerințelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea Europeană și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 sunt scutite de apostilare sau orice altă formalitate;
• Documentele care nu se găsesc într-una din situațiile enunțate anterior se supralegalizează în conformitate cu dispozițiile art.1093 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
• documentele de stare civilă ale persoanelor care au statut de beneficiar ai unei forme de protecție internațională în România sunt exceptate de la apostilare/supralegalizare.

Cetățenii români aflați în străinătate pot solicita transcrierea care îi privește în registrele de stare civilă române de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României, a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autoritățile străine, în cazul în care înregistrarea actului sau faptului de stare civilă a fost făcută în prealabil la autoritatea din statul în care s-au produs și s-au înregistrat actele sau faptele de stare civilă și localitatea  se află în circumscripția consulară a misiunii diplomatice sau a oficiului consular de carieră al României; transcrierea se face cu aprobarea șefilor misiunilor diplomatice sau ai oficiilor consulare, iar refuzul acestora se motivează.

Cererea va fi însoțită de documentele prevăzute în cazul transcrierii în țară, la primăria competentă a certificatelor de stare civilă.

POT EXISTA MODIFICĂRI PRIVIND PROCEDURILE LEGALE, EMISE ULTERIOR INFORMAȚIILOR SPECIFICATE MAI SUS.

Eliberarea la cerere a certificatelor de stare civilă

Cererea de eliberare a certificatului de stare civilă se depune la Biroul de Stare Civilă, personal sau prin împuternicit.

• Prin implementarea programului informatic SIIESC, solicitarea nu este condiționată de locul de intocmire a actului de stare civilă sau locul de domiciliu. Astfel, orice cetățean poate solicita la orice birou de stare civila din țară sau reprezentanță a statului Român, aflată pe teritoriul altui stat ( program ce se afla in curs de implementare ), certificate de stare civilă, atât in format fizic cât și în format electronic prin transmitere pe email ( acesta pierzându-și valabilitatea daca este printat. Poate fi folosit doar în relatia cu Autoritățile statului Roman, prin transmiterea si încarcarea în format digital pe platformele ce urmeaza a accepta acest tip de document – proceduri ce se află în implementare), daca îndeplinește condițiile legale.
• În curând, va fi pusa la dispoziția cetățenilor o platforma externă pentru solicitarea on-line a documentelor de stare civilă.
• Eliberarea duplicatelor poate fi condiționată de achitarea unor taxe.
• Cetățenilor români cu domiciliul în România li se eliberează certificatul de stare civilă în baza actului de identitate aflat în termen de valabilitate.
   Cetățenilor români cu domiciliul în străinătate și cetățenilor străini ale căror acte de stare civilă sunt înregistrate în țară li se eliberează certificate pe baza pașaportului.
• Se interzice modificarea sau completarea fără drept ori plastifierea certificatelor de stare civilă. Certificatele de stare civilă plastifiate ori modificate sau completate fără drept sunt nule.
• Certificatele de stare civilă eliberate de serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz, de primăria unității administrativ-teritoriale care a înregistrat actele și faptele de stare civilă sunt valabile și în străinătate.
• Pentru emiterea certificatelor de stare civilă, este necesară validarea actului întocmit la momentul producerii evenimentului ( naștere, căsătorie, deces ), de catre instituția ce a întocmit actul respectiv.
• Astfel, în situația în care actul nu este identificat în sistemul informatic, se solicită acest lucru de catre ofițerul de stare civilă. Solicitarea va rămăne în așteptare, urmând ca eliberarea certificatelor sa se facă ulterior, fapt pentru care veți fi înștiințați, telefonic, sms, e-mail, pentru a vă prezenta pentru înmânarea documentului solicitat.

Termenul de eliberare, a certificatelor solicitate (actul de stare civilă validat), este de aproximativ 15 minute, de la semnarea cererii.

Certificate Naștere –  se eliberează doar titularului, sau pentru copiii minori doar părinților. Un certificat nou emis, duce la anularea valabilității certificatelor eliberate anterior.

Certificate de Căsătorie – oricăruia dintre soți. In caz de divorț sau deces, acesta se elibereaza doar cu mențiunea specifică, aplicată pe certificat. În caz de deces, se elibereaza soțului supraviețuitor.

Certificatele de Deces – se eliberează, membrilor familiei, rudelor sau altor persoane ce prezintă un drept legitim. În situația în care este necesar pentru întocmirea actelor notariale, se poate solicita de către Biroul Notarial, cu adresa în acest sens.

Documente necesare pentru efectuarea anchetei sociale în dosarul de persoane cu handicap necesar la comisia de evaluare a persoanelor cu handicap a județului Ilfov

1. CI/BI a persoanei bolnave în original.
2. CI/BI a persoanelor cu care locuiește persoana bolnavă la adresă, în copii.
3. acte doveditoare a veniturilor realizate cu caracter permanent, a persoanei bolnave și a persoanelor cu care locuiește persoana bolnavă la adresă (după caz/cupon de pensii sau adeverință de salarizare sau adeverință de venituri impozabile de la administrația financiară pentru cei care nu realizează venituri) să aibă data recentă și în original.
4. Referat medical de la medicul de familie cu adresa de cabinet și număr de telefon și care să cuprindă următoarele – data ivirii handicapului și starea actuală detaliată (complicații) – recent și în original.
5. Scrisoare medicală de la medicul de specialitate care să cuprindă detalierea handicapului și complicații (pentru psihic-psiholog, QI sau indicele de deteriorare pentru persoanele vârstnice, pentru ortopedie, radiografii, amputații, starea bontului, spirometrie în caz de deformare coloana vertebrală severă) recent și în original.
6. Bilete de ieșire din spital – recente și în original, după caz.
7. Pentru toți copiii persoanei bolnave, după caz următoarele date:
   • nume și prenume
   • adresa
   • CNP
   • număr de telefon,
     scrise pe o coală de hârtie, sau notate în cererea care se va face de către persoana bolnavă sau rudele apropiate.

POT EXISTA MODIFICĂRI PRIVIND PROCEDURILE LEGALE, EMISE ULTERIOR INFORMAȚIILOR SPECIFICATE MAI SUS.