Începând cu data de 15.05.2025, ora 10:00, emiterea Cărții Electronice de Identitate este disponibilă și la nivelul SPCLEP Corbeanca. Persoanele interesate de obținerea unei cărți electronice de identitate pot solicita acest lucru printr-o programare, exclusiv online, prin accesarea portalului HUB de Servicii MAI.

 Până la asigurare condițiilor tehnice de eliberare a CEI la nivel național, programările se pot realiza doar pentru cetățenii cu domiciliul în Corbeanca Județul Ilfov.

 Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1335/2023 pentru stabilirea condițiilor, limitelor și a mecanismului de asigurare a contravalorii cărții electronice de identitate, asigurarea contravalorii cărților electronice de identitate în perioada de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență al României se realizează din fonduri alocate cu această destinație, până la atingerea țintelor aferente investiției, astfel:

• prima carte electronică de identitate este gratuită;
• eliberarea unei noi CEI se realizează pe baza documentului care face dovada achitării contravalorii actului de identitate, în valoare de 70 de lei;
• pentru eliberarea CEI înainte de împlinirea vârstei de 14 ani părinții minorului achită taxa privind contravaloarea actului de identitate, în valoare de 70 de lei;
• minorii care solicită eliberarea CEI cu 30 de zile înainte de împlinirea vârstei de 14 ani beneficiază de gratuitate;
• contravaloarea CIS este în cuantum de 40 lei.

 Contravaloarea CEI și CIS se achită la ghișeele unităților CEC BANK în contul colector al Companiei Naționale “Imprimeria Națională” S.A. și la stațiile de plată SelfPay.

Documente necesare

 Vă puteți programa/puteți depune cererea doar la SECTORUL/LOCALITATEA în care aveți adresa de domiciliu.

 Prima Carte Electronică de Identitate se eliberează gratuit pentru cetățenii români începând cu vârsta de 14 ani, în limita fondurilor asigurate prin Planul Național de Redresare și Reziliență(PNRR).

Eliberarea cărții electronice de identitate la împlinirea vârstei de 14 ani:

• certificatul de naştere;
• actul de identitate al unuia dintre părinţi sau al reprezentantului legal, document cu care se realizează și dovada adresei de domiciliu;
• certificatul de căsătorie al părinţilor ori certificatul de divorţ însoţit de acordul parental/hotărâreajudecătorească de divorţ definitivă/irevocabilă, după caz, în situaţia în care părinţii sunt divorţaţi;

Cererea pentru eliberarea actului de identitate se emite în format digital în momentul depunerii documentelor.

 La împlinirea vârstei de 14 ani, minorul se prezintă la ghişeul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, însoţit de unul dintre părinţi sau, după caz, de reprezentantul său legal, de persoana desemnată din cadrul centrului specializat aflat sub autoritatea serviciului public de asistenţă socială sau de persoana căreia i-a fost încredinţat în plasament, pentru a solicita eliberarea actului de identitate.

 În situaţia în care părinţii au domicilii diferite, cererea pentru eliberarea actului de identitate se semnează de părintele la care minorul are domiciliul, în condiţiile legii.

 Pentru minorul care, deşi a fost încredinţat, prin hotărâre judecătorească, unuia dintre părinţi, locuieşte statornic la celalalt părinte, se solicita declaraţia de consimţământ a părintelui căruia i-a fost încredinţat, din care să rezulte că este de acord ca în actul de identitate al minorului să fie înscrisă adresa la care acesta locuieşte statornic.

 Declaraţia prevăzută poate fi dată la ghişeu, în prezenţa personalului serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, iar în situaţiile în care părintele nu se poate prezenta la ghişeu, declaraţia trebuie să fie autentificată la misiunea diplomatică a României din statul în care acesta se află, la notarul public român ori la autoritățile străine competente. În acest ultim caz, declarația va fi prezentată tradusă și legalizată.

 Cetăţenii români aflaţi în străinătate pot depune cererea pentru eliberarea primului act de identitate împreună cu documentele prevăzute de lege la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din statele respective.

 În situaţia în care părinţii divorţaţi exercită autoritatea părintească comună cu privire la minor, iar locuinţa acestuia este stabilită la unul dintre părinţi cu menţionarea adresei de domiciliu, dacă părintele în cauză solicită schimbarea domiciliului, minorul îşi schimbă domiciliul odată cu acesta, în condiţiile art. 497 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.

Eliberarea CEI înainte de împlinirea vârstei de 14 ani

Se respectă regimul juridic care reglementează eliberarea CEI pentru minorul care a împlinit vârsta de 14 ani, cu următoarele precizări:

1. Cererea se semnează de către ambii părinți;
   • În situația în care minorul este însoțit numai de unul dintre părinți, se prezintă și declarația celuilalt părinte, din care să rezulte că este de acord cu eliberarea actului de identitate, autentificată la misiunea diplomatică a României din statul în care acesta se afla, la notarul public din țară ori la autoritățile străine competente. În acest ultim caz, declarația va fi prezentată tradusă și legalizată potrivit normelor legale în vigoare.
   • Dacă există neînțelegeri între părinți cu privire la exprimarea acordului unuia dintre părinți sau se află în imposibilitatea de a-și exprima voința, CEI se eliberează în baza unei hotărâri judecătorești rămasă definitivă.

2. Se achită taxa privind contravaloarea actului de identitate, în valoare de 70 de lei;
3. Imaginile impresiunilor papilare (amprentele) nu se preiau pentru minorii cu vârsta de la 0 până la 12 ani;
4. Începând cu vârsta de 12 ani, CEI se eliberează cu imaginile impresiunilor papilare;
5. Cererea pentru eliberare CEI nu se semnează de minorul cu vârsta între 0 – 14 ani;
6. CEI se înmânează unuia dintre părinți/persoanei menționate la art. 12 din O.U.G. nr. 97/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
7. Nu se eliberează carte de identitate simplă (CIS) minorilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani.
8. CEI și CIS nu se eliberează pe bază de procură specială.

Eliberarea cărții electronice de identitate la expirarea termenului de valabilitate, schimbarea domiciliului, preschimbarea actului de identitate, modificarea datelor de stare civilă, anularea documentului, schimbarea sexului sau a fizionomiei:

• actul de identitate;
• certificatul de naştere;
• certificatul de căsătorie, în cazul persoanelor căsătorite sau al soţului supravieţuitor;
• certificatul/hotărârea judecătorească de divorţ definitivă/irevocabilă, după caz;
• extrasul de carte funciară sau documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, precum şi, după caz, cel cu care se face dovada adresei de reşedinţă; extrasul de carte funciară trebuie să fie obţinut cu cel mult 30 de zile anterior datei depunerii cererii;
• cererea pentru eliberarea actului de identitate se emite în format digital în momentul depunerii documentelor ;       
• Dacă solicitantul nu este proprietarul imobilului, este necesară declaraţia scrisă a găzduitorului, aceasta se consemnează pe cererea pentru eliberarea actului de identitate, în prezenţa lucrătorului de evidenţă a persoanelor.

 În cazul modificării numelui şi/sau prenumelui titularului, prenumelui părinţilor, a datei ori a locului de naştere, precum şi în situaţia schimbării sexului, se prezintă şi hotărârea judecătorească sau, după caz, actul administrativ în baza căruia s-au modificat datele de stare civilă.

 Dacă solicitantul nu este proprietarul imobilului, este necesară declaraţia scrisă a găzduitorului, aceasta se consemnează pe cererea pentru eliberarea actului de identitate, în prezenţa lucrătorului de evidenţă a persoanelor.

 În situaţia în care găzduitorul ori reprezentantul legal/persoana împuternicită nu se poate prezenta la momentul depunerii cererii, împreună cu solicitantul, declaraţia de primire în spaţiu poate fi dată cu cel mult 90 de zile înainte de data depunerii cererii pentru eliberarea actului de identitate la notarul public din ţară ori în faţa poliţistului din structurile teritoriale ale Poliţiei Române şi, cu cel mult 6 luni înainte de această dată, la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din străinătate ori la autorităţile străine competente. În acest ultim caz, declaraţia de primire în spaţiu va fi prezentată tradusă şi legalizată potrivit normelor legale în vigoare.

Eliberarea primei cărți electronice de identitate după împlinirea vârstei de 18 ani:

(majori neînregistrați – persoane care până la vârsta de 18 ani nu au avut act de identitate)

• certificatul de naştere;
• declaraţia unuia dintre părinţi ori a unei terţe persoane, din care să rezulte faptul că identitatea declarată în cererea pentru eliberarea actului de identitate, coroborată cu imaginea facială preluată ori cu fotografia ataşată cererii, aparţine solicitantului;
• extrasul de carte funciară sau documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, precum şi, după caz, cel cu care se face dovada adresei de reşedinţă; extrasul de carte funciară trebuie să fie obţinut cu cel mult 30 de zile anterior datei depunerii cererii;
• cererea pentru eliberarea actului de identitate se emite în format digital în momentul depunerii documentelor ;
• dacă solicitantul nu este proprietarul imobilului, este necesară declaraţia scrisă a găzduitorului, aceasta se consemnează pe cererea pentru eliberarea actului de identitate, în prezenţa lucrătorului de evidenţă a persoanelor.

 Declaraţia unuia dintre părinţi ori a unei terţe persoane se dă în prezenţa personalului serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, ori după caz, a celui consular care primeşte cererea pentru eliberarea actului de identitate.

 Cetăţenii români aflaţi în străinătate pot depune cererea pentru eliberarea primului act de identitate împreună cu documentele prevăzute de lege la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din statele respective.

 În această secțiune regăsiți toate informațiile necesare eliberării, schimbării sau înscrierii mențiunilor privind stabilirea reședinței în actele de identitate.

 Cererile pentru eliberarea actelor de identitate/înscrierea mențiunii privind stabilirea reședinței, însoțite de documentele necesare se depun DOAR LA SPCLEP-UL/DPCLEP-UL CARE ARONDEAZĂ LOCALITATEA DEDOMICILIU.

  În cazul tipăririi cererilor de pe site, acestea trebuie să fie în format A4, iar cele două pagini trebuie să se regăsească pe aceeași foaie (față și verso).

 Eliberarea sau schimbarea Cărții de Identitate

  Eliberarea sau schimbarea Cărții de Identitate se efectuează în următoarele situații:

• Prima dată, la împlinirea vârstei de 14 ani ;
• la expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate care urmează a fi preschimbat;
• dacă s-a modificat numele sau prenumele titularului, data ori locul naşterii ;
• în cazul schimbării domiciliului;
• în cazul schimbării denumirii sau rangului localităţilor şi străzilor, al renumerotării imobilelor sau rearondării acestora, al înfiinţării localităţilor sau străzilor;
• în cazul atribuirii unui nou C.N.P.;
• în cazul deteriorării actului de identitate;
• în cazul pierderii, furtului sau distrugerii actului de identitate;
• când imaginea facială din actul de identitate nu mai corespunde cu fizionomia titularului;
• în cazul schimbării sexului;
• în cazul anulării;
• pentru preschimbarea, la cerere, a actelor de identitate care nu se mai emit, dar sunt valabile;
• la schimbarea domiciliului din străinătate în România;
• eliberarea Cărții de Identitate provizorii cetățenilor Români cu domiciliul în străinătate, care locuiesc temporar înRomânia;
• înscriere în actul de identitate a mențiunii privind stabilirea reședinței (flotant).

• Cartea Electronică de Identitate ( CEI) se eliberează gratuit pentru cetățenii români începând cu vârsta de 14 ani, în limita fondurilor asigurate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
  
  
• Taxa reprezentând contravaloarea Cărții Electronice de Identitate (CEI) – 67 ron se poate achita la ghișeele unităților CEC BANK și la automatele de plată SelfPay.
  
  
• Taxa reprezentând contravaloarea Cărții de Identitate Simplă (CIS) – 38 ron se poate achita la ghișeele unităților CEC BANK și la automatele de plată SelfPay.
  
  
• Taxa reprezentând contravaloarea Cărții de Identitate (CI) – 7 ron se poate achita în numerar sau cu cardul la Casieria Taxe și Impozite Locale a Primăriei Corbeanca – Str. Independenței nr. 14, Com. Corbeanca Sat Corbeanca , Jud. Ilfov sau on-line pe platflorma ghișeul.ro
  
  
• Taxa reprezentând contravaloarea Cărții de Identitate Provizorie (CIP) – 1 ron se poate achita în numerar sau cu cardul la Casieria Taxe și Impozite Locale a Primăriei Corbeanca – Str. Independenței nr. 14, Com. Corbeanca Sat Corbeanca , Jud. Ilfov sau on-line pe platflorma ghișeul.ro

Documente necesare

• cererea pentru eliberarea actului de identitate, semnată atât de minor, cât şi de părinte/reprezentantul legal ;
• certificatul de naştere ;
• actul de identitate al unuia dintre părinţi sau al reprezentantului legal, document cu care se realizează și dovadaadresei de domiciliu;
• certificatul de căsătorie al părinţilor ori certificatul de divorţ însoţit de acordul parental/hotărârea judecătoreascăde divorţ definitivă/irevocabilă, după caz, în situaţia în care părinţii sunt divorţaţi;
• documentul cu care face dovada achitării contravalorii actului de identitate.

 La împlinirea vârstei de 14 ani, minorul se prezintă la ghişeul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, însoţit de unul dintre părinţi sau, după caz, de reprezentantul său legal, de persoana desemnată din cadrul centrului specializat aflat sub autoritatea serviciului public de asistenţă socială sau de persoana căreia i-a fost încredinţat în plasament, pentru a solicita eliberarea actului de identitate.

  În situaţia în care părinţii au domicilii diferite, cererea pentru eliberarea actului de identitate se semnează de părintele la care minorul are domiciliul, în condiţiile legii.

 Pentru minorul care, deşi a fost încredinţat, prin hotărâre judecătorească, unuia dintre părinţi, locuieşte statornic la celalalt părinte, se solicita declaraţia de consimţământ a părintelui căruia i-a fost încredinţat, din care să rezulte că este de acord ca în actul de identitate al minorului să fie înscrisă adresa la care acesta locuieşte statornic.

 Declaraţia prevăzută poate fi dată la ghişeu, în prezenţa personalului serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, iar în situaţiile în care părintele nu se poate prezenta la ghişeu, declaraţia trebuie să fie autentificată la misiunea diplomaticăa României din statul în care acesta se află, la notarul public român ori la autoritățile străine competente. În acest ultim caz, declarația va fi prezentată tradusă și legalizată.

 Cetăţenii români aflaţi în străinătate pot depune cererea pentru eliberarea primului act de identitate împreună cu documentele prevăzute de lege la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din statele respective.

 În situaţia în care părinţii divorţaţi exercită autoritatea părintească comună cu privire la minor, iar locuinţa acestuia este stabilită la unul dintre părinţi cu menţionarea adresei de domiciliu, dacă părintele în cauză solicită schimbarea domiciliului, minorul îşi schimbă domiciliul odată cu acesta, în condiţiile art. 497 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată ,cu modificările ulterioare.

Documente necesare

• cererea pentru eliberarea actului de identitate;
• certificatul de naştere;
• declaraţia unuia dintre părinţi ori a unei terţe persoane, din care să rezulte faptul că identitatea declarată în cererea pentru eliberarea actului de identitate, coroborată cu imaginea facială preluată ori cu fotografia ataşată cererii, aparţine solicitantului;
• extrasul de carte funciară sau documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, precum şi, după caz, cel cu care se face dovada adresei de reşedinţă; extrasul de carte funciară trebuie să fie obţinut cu cel mult 30 de zile anterior datei depunerii cererii;
• documentul cu care face dovada achitării contravalorii actului de identitate.

Declaraţia unuia dintre părinţi ori a unei terţe persoane se dă în prezenţa personalului serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, ori după caz, a celui consular care primeşte cererea pentru eliberarea actului de identitate.

Documente necesare

• cererea pentru eliberarea actului de identitate;
• certificatul de cetăţenie română; în cazul minorilor care au împlinit vârsta de 14 ani, dovada cetăţeniei române se face cu certificatul de cetăţenie română sau, după caz, cu certificatul de naştere românesc al minorului, însoţit de certificatul de cetăţenie al unuia dintre părinţi;
• certificatele de stare civilă româneşti ale solicitantului, de naştere şi, după caz, de căsătorie, precum şi cele ale copiilor săi cu vârsta mai mică de 14 ani, care dobândesc cetăţenia română împreună cu părinţii;
• certificatul/hotărârea judecătorească de divorţ definitivă/ irevocabilă, după caz; în cazul în care cetăţeanul nu poate prezenta certificatul/hotărârea judecătorească de divorţ, dovada statutului civil şi, după caz, a numelui se poate face cu certificatul de naştere sau de căsătorie cu menţiuni pe care solicitantul le are la data depunerii cererii pentru eliberarea actului de identitate; în cazul modificărilor intervenite în străinătate cu privire la datele de stare civilă, solicitantul actului de identitate prezintă certificatul de naştere sau de căsătorie cu menţiunile aplicate care să dovedească statutul civil şi numele pe care solicitantul le are la data depunerii cererii pentru eliberarea actului deidentitate;
• extrasul de carte funciară sau documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, precum şi, după caz, celcu care se face dovada adresei de reşedinţă; extrasul de carte funciară trebuie să fie obţinut cu cel mult 30 de zile anterior datei depunerii cererii;
• un document cu fotografie, în baza căruia solicitantul poate face dovada identităţii, respectiv: paşaport, permis de conducere sau act de identitate străin;
• documentul care atestă dreptul de şedere/rezidenţă pe teritoriul României, eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări/structurile subordonate, după caz;
• dovada achitării contravalorii actului de identitate.

La eliberarea actului de identitate, persoana în cauză predă documentul care atestă dreptul de şedere/rezidenţă pe teritoriul României, eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări/structurile subordonate.

• la expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate care urmează a fi preschimbat;
• dacă s-a modificat numele sau prenumele titularului, data ori locul naşterii, iar în cazul titularului unei cărţi electronice de identitate, şi prenumele părinţilor;
• în cazul schimbării domiciliului;
• în cazul schimbării denumirii sau rangului localităţilor şi străzilor, al renumerotării imobilelor sau re arondării acestora, al înfiinţării localităţilor sau străzilor;
• în cazul atribuirii unui nou C.N.P.;
• când imaginea facială din actul de identitate nu mai corespunde cu fizionomia titularului;
• în cazul schimbării sexului;
• în cazul anulării;
• pentru preschimbarea, la cerere, a actelor de identitate care nu se mai emit, dar sunt valabile.

Documente necesare

• cererea pentru eliberarea actului de identitate;
• actul de identitate;
• certificatul de nastere, original;
• certificatul de nastere, original;
• certificatul de casatorie, in cazul persoanelor casatorite sau al sotului supravietuitor, original;

Daca cetateanul nu poate prezenta certificatul/hotararea judecatoreasca de divort, dovada statutului civil si, dupa caz, a numelui se poate face cu certificatul de nastere sau de casatorie cu mentiuni pe care solicitantul le are la data depunerii cererii pentru eliberarea actului de identitate;

 În cazul modificarilor intervenite in strainatate cu privire la datele de stare civila, solicitantul actului de identitate prezinta certificatul de nastere sau de casatorie cu mentiunile aplicate care sa dovedeasca statutul civil si numele pe care solicitantulle are la data depunerii cererii pentru eliberarea actului de identitate;

• certificatele de nastere ale copiilor cu varsta de pana la 14 ani, care isi schimba domiciliul impreuna cu solicitantul actuluide identitate;
• extrasul de carte funciara sau documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, precum si, dupa caz, cel cu care se face dovada adresei de resedinta, original ; extrasul de carte funciara trebuie sa fie obtinut cu cel mult 30 de zile anterior datei depunerii cererii si poate fi prezentat si in format electronic;
• documentul cu care face dovada achitarii contravalorii actului de identitate – 7 lei.

În cazul modificării numelui şi/sau prenumelui titularului, prenumelui părinţilor, a datei ori a locului de naştere, precum şi însituaţia schimbării sexului, se prezintă şi hotărârea judecătorească sau, după caz, actul administrativ în baza căruia s-au modificat datele de stare civilă.

Documente necesare

• Cererea pentru eliberarea actului de identitate ca urmare a schimbării domiciliului din străinătate în România;
• certificatul de naştere;
• certificatul de căsătorie, în cazul persoanelor căsătorite sau al soţului supravieţuitor;
• certificatul/hotărârea judecătorească de divorţ definitivă/irevocabilă, după caz;
• certificatele de naştere ale copiilor cu vârsta de până la 14 ani, care îşi schimbă domiciliul împreună cusolicitantul actului de identitate;
• extrasul de carte funciară sau documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, precum şi, după caz, celcu care se face dovada adresei de reşedinţă; extrasul de carte funciară trebuie să fie obţinut cu cel mult 30 de zileanterior datei depunerii cererii;
• paşaportul românesc valabil sau expirat, cu menţionarea statului de domiciliu, în original şi copia filei conţinând date personale, sau certificatul de cetăţenie română ;
• actul de identitate şi/sau paşaportul, eliberat/eliberate de către autorităţile străine;
• documentul cu care face dovada achitării contravalorii actului de identitate – 7 lei.

In situatia in care numai unul dintre parinti isi schimba domiciliul din strainatate in Romania, impreuna cu copiii minori, este necesara prezentarea copiei, tradusa si legalizata, a hotararii judecatoresti definitive/irevocabile prin care copiii au fost incredintati parintelui care isi schimba domiciliul in Romania sau consimtamantul celuilalt parinte, dat in fata personalului consular de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei din strainatate ori la autoritatile straine competente.

(1) În situaţia prevăzută la art. 20 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cartea de identitate provizorie se eliberează atunci când solicitantul nu poate prezenta unul sau mai multe dintre următoarele documente:

1. certificatul de naştere;
2. certificatul de căsătorie;
3. certificatul/hotărârea de divorţ;
4. dovada adresei de domiciliu.

(2) Pentru obţinerea unei cărţi de identitate provizorii în una dintre situaţiile prevăzute la art. 20 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, solicitantul trebuie să prezinte documentele pe care le deţine din categoria celor cu care poate face dovada numelui, statutului civil, cetăţeniei române, a adresei de domiciliu, 3 fotografii mărimea ¾ cm având la bază o bandă albă de 7 mm, precum şi cel privind achitarea contravalorii cărţii de identitate provizorii – 1 leu.

(3) În situaţia persoanelor care locuiesc într-un imobil cu destinaţie de locuinţă şi nu pot prezenta documentul cu care să facă dovada adresei de domiciliu, în rubrica „domiciliu“ din cartea de identitate provizorie se înscrie adresa ultimului domiciliu cu care solicitantul figurează înregistrat în R.N.E.P. la data depunerii cererii, dacă în urma verificărilor efectuate în teren de către lucrătorii poliţiei se constată că locuiesc efectiv la adresă.

(4) Pentru persoanele din categoria celor lipsite de adăpost sau pentru cele al căror act de identitate a fost anulat, conform dispoziţiilor art. 62 alin. (5) din H.G. 295/2021, ori pentru cele menţionate la alin. (3) care nu locuiesc la adresa declarată, precum şi cele care nu pot declara domiciliul la adresa unui imobil cu destinaţie de locuinţă, în rubrica „domiciliu“ din cartea de identitate provizorie se înscrie localitatea sau, după caz, sectorul municipiului Bucureşti unde a fost identificată persoana, la data eliberării actului de identitate.

(5) În situaţia prevăzută la alin. (4), actul de identitate se eliberează numai după ce se atestă de către structura teritorială a Poliţiei Române că solicitantul a fost identificat pe raza de competenţă.

Documente necesare

• cererea pentru eliberarea actului de identitate cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate şi reşedinţa în România;
• paşaportul, aflat în termen de valabilitate, cu menţionarea ţării de domiciliu şi copia filelor conţinând datele personale şi domiciliul;
• certificatul de naştere şi/sau de căsătorie, eliberate/ eliberat de oficiile de stare civilă române;
• certificatul/hotărârea judecătorească de divorţ definitivă/irevocabilă, după caz;
  Dacă cetăţeanul nu poate prezenta certificatul/hotărârea judecătorească de divorţ, dovada statutului civil şi, după caz, a numelui se poate face cu certificatul de naştere sau de căsătorie cu menţiuni pe care solicitantul le are la data depunerii cererii pentru eliberarea actului de identitate;
  În cazul modificărilor intervenite în străinătate cu privire la datele de stare civilă, solicitantul actului de identitate prezintă certificatul de naştere sau de căsătorie cu menţiunile aplicate care să dovedească statutul civil şi numele pe care solicitantul le are la data depunerii cererii pentru eliberarea actului de identitate;
  In situatia in care numai unul dintre parinti isi schimba domiciliul din strainatate in Romania, impreuna cu copiii minori, este necesara prezentarea copiei, tradusa si legalizata, a hotararii judecatoresti definitive/irevocabile prin care copiii au fost incredintati parintelui care isi schimba domiciliul in Romania sau consimtamantul celuilalt parinte, dat in fata personalului consular de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei din strainatate ori la autoritatile straine competente.
• extrasul de carte funciară sau documentul cu care se face dovada adresei de reşedinţă din România;
• extrasul de carte funciară trebuie să fie obţinut cu cel mult 30 de zile anterior datei depunerii cererii;
• trei fotografii mărimea ¾ cm, având la bază o bandă albă de 7 mm;
• documentul cu care se face dovada achitării contravalorii cărţii de identitate provizorii – 1 leu.

Documente necesare

• Cererea pentru înscrierea în actul de identitate a menţiunii privind stabilirea reşedinţei;
• actul de identitate al solicitantului;
• extrasul de carte funciară sau documentul cu care se face dovada adresei de reşedinţă;   Extrasul de carte funciară trebuie să fie obţinut cu cel mult 30 de zile anterior datei depunerii cererii.
  Dacă solicitantul nu este proprietarul imobilului, este necesară declaraţia scrisă a găzduitorului, aceasta se consemnează pe Cererea pentru înscrierea în actul de identitate a menţiunii privind stabilirea reşedinţei, în prezenţa lucrătorului de evidenţă a persoanelor.
  În situaţia în care găzduitorul ori reprezentantul legal/persoana împuternicită nu se poate prezenta la momentul depunerii cererii, împreună cu solicitantul, declaraţia de primire în spaţiu poate fi dată cu cel mult 90 de zile înainte de data depunerii cererii la notarul public din ţară ori în faţa poliţistului din structurile teritoriale ale Poliţiei Române şi, cu cel mult 6 luni înainte de această dată, la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din străinătate ori la autorităţile străine competente. În acest ultim caz, declaraţia de primire în spaţiu va fi prezentată tradusă şi legalizată potrivit normelor legale în vigoare.

În situaţia în care solicitantul actului de identitate se află temporar în străinătate, depunerea cererii sau, după caz, înmânarea actului de identitate se poate face şi pe bază de procură specială obţinută de la misiunile diplomatice ori oficiile consulareale României din statul respectiv.

Procura trebuie să aibă aplicată fotografia solicitantului şi să fie certificată cu timbrul sec al misiunii diplomatice sau oficiului consular respectiv; la procură se ataşează o fotografie identică cu cea care a fost aplicată pe aceasta.

 În cuprinsul procurii speciale trebuie să se regăsească, în mod obligatoriu, scopul pentru care aceasta a fost eliberată, respectiv depunerea Cererii pentru eliberarea actului de identitate şi/sau ridicarea actului de identitate.

 Pentru situaţiile în care solicitantul actului de identitate se află temporar în străinătate, preluarea imaginii necesare în procesul de producere şi eliberare a cărţii de identitate se realizează prin scanarea fotografiei ataşate la procura specială.

Depunerea cererii şi a documentelor necesare pentru eliberarea primului act de identitate nu se poate realiza în baza unei procuri speciale.

 In cazul in care, dupa depunerea cererii, titularul nu se mai poate prezenta pentru ridicarea actului de identitate, inmanarea acestuia se realizeaza astfel:

1. pentru titularul care se afla in tara, unei persoane imputernicite pe baza de procura speciala autentificata la notarul public roman;
2. pentru titularul aflat temporar in strainatate, unei persoane imputernicite pe baza de procura speciala autentificata la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de cariera ale Romaniei din statul respectiv.

Certificatele de atestare a domiciliului și a cetățeniei române sunt eliberate de către Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor. Aceste certificate urmează să fie folosite în străinătate în scopul valorificării unor drepturi sau al apărării intereselor cetățenilor români.

 Cererile pentru eliberarea acestor certificate pot fi depuse la Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor, la Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor și la serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor.

 Cererea de eliberare a certificatelor se poate face în nume propriu sau prin împuternicit cu procură specială.

 Certificatele se eliberează de către Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor.

Documente necesare

• Cerere
• Act de identitate, în original.

Aspecte generale

 Domiciliul și reședința sunt acele atribute de identificare a persoanei fizice care o individualizează în spațiu, prin indicarea unui loc cu aceaste semnificații juridice.

 Cetățeanul român are dreptul să își stabilească ori să își schimbe, în mod liber, domiciliul sau reședința, în țară sau înstrăinătate, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.

 Dacă prin lege nu se prevede altfel, o persoană fizică nu poate să aibă, în același timp, decât un singur domiciliu și o singură reședință, chiar și atunci când deține mai multe locuințe.

 Domiciliul persoanei fizice în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile este acolo unde aceasta declară că are locuința principală.

 Domiciliul minorului este la părinții săi sau la acela dintre părinți la care el locuiește statornic, ori, după caz, la reprezentantul său legal sau la persoana fizică ori juridică la care este încredințat în plasament.

 Reședința persoanei fizice este acolo unde aceasta declară că are locuința secundară, alta decât cea de domiciliu.

 Reședința se înscrie în actul de identitate la cererea persoanei fizice care locuiește mai mult de 15 zile la adresa la care are locuința secundară.

 Mențiunea de stabilire a reședinței se acordă pentru perioada solicitată, dar nu mai mare de un an, și are valabilitate pe timpul cât persoana locuiește în mod efectiv la adresa declarată ca reședință; la expirarea acestui termen, persoana poate solicita înscrierea unei noi mențiuni de stabilire a reședinței.

 În vederea înscrierii în actul de identitate a adresei de domiciliu/reședință, cetățeanul român trebuie să prezinte documentul cu care face dovada acestei adrese.

Documente cu care se poate face dovada adresei de domiciliu/reședință

Legislația aferentă domeniului evidenței persoanelor reglementează că dovada adresei de domiciliu/reședință se poate face cu unul dintre următoarele documente:

• acte încheiate în condițiile de validitate prevăzute de legislația română în vigoare, privind titlul locativ.
• declarația scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau juridică, de primire în spațiu, însoțită de un act încheiat în condițiile de validitate prevăzute de legislația română în vigoare, privind titlul locativ.
• declarația pe propria răspundere a solicitantului, însoțită de nota de verificare a polițistului de ordine publică, prin care se certifică existența unui imobil, faptul că solicitantul locuiește efectiv la adresa declarată; pentru minori și persoanele fizice puse sub interdicție, declarația se dă și se semnează de către părinți sau de către reprezentanții lor legali.
• documentul eliberat de primării din care să rezulte că solicitantul sau, după caz, găzduitorul acestuia figurează înscris în Registrul agricol ( adeverință de rol ).
• extrasul de carte funciară, obținut cu cel mult 30 de zile anterior datei depunerii cererii.

 Dacă solicitantul nu este proprietarul imobilului, este necesară declarația scrisă a găzduitorului, aceasta se consemnează pe cererea pentru eliberarea actului de identitate, în prezența lucrătorului de evidență a persoanelor.

 În situația în care găzduitorul ori reprezentantul legal/persoana împuternicită nu se poate prezenta la momentul depunerii cererii, împreună cu solicitantul, declarația de primire în spațiu poate fi dată cu cel mult 90 de zile înainte de data depunerii cererii pentru eliberarea actului de identitate la notarul public din țară ori în fața polițistului din structurile teritoriale ale Poliției Române și, cu cel mult 6 luni înainte de această dată, la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din străinătate ori la autoritățile străine competente. În acest ultim caz, declarația de primire în spațiu va fi prezentată tradusă și legalizată potrivit normelor legale în vigoare.

 Persoanelor internate sau primite spre îngrijire ori găzduire în instituții de servicii publice cu cazare sau în centre educative li se eliberează acte de identitate în care se înscrie domiciliul sau reședința la adresa instituției sau a centrului respectiv. În acest caz, dovada adresei de domiciliu sau de reședință se face cu declarația scrisă a conducătorului instituției sau serviciului ori a persoanei abilitate de acesta, pentru situațiile în care aceste instituții se află în subordinea autorităților administrației publice.

Acte încheiate în condițiile de validitate prevăzute de legislația română în vigoare, privind titlul locativ:

1. Contractul de vânzare/vânzare-cumpărare, autentificat la un notar public sau înregistrat la nivelul instituției care a deținut fondul locativ (ex. Oficiul Județean pentru Construirea și Vânzarea Locuințelor, Întreprinderea de Construcții, Reparații și Administrare Locativă etc.), prin care este transmis dreptul de proprietate, situație în care cumpărătorul dobândește, în drept și în fapt, proprietatea asupra întregului imobil la data autentificării contractului.
2. Contractul de vânzare/vânzare-cumpărare, autentificat la un notar public, prin care se transmite un dezmembrământ al dreptului de proprietate, iar vânzătorul își rezervă dreptul de uzufruct sau abitație viageră pentru sine sau o altă persoană fizică.
   1. Dreptul de uzufruct
      1. Dacă vânzătorul își rezervă dreptul de uzufruct pentru sine sau o altă persoană fizică asupra întregului imobil, dovada adresei de domiciliu/reședință, se face astfel:
         1. pentru nudul proprietar este necesar consimțământul uzufructuarului;
         2. pentru uzufructuar nu este necesar consimțământul nudului proprietar;
         3. pentru o terță persoană este necesar consimțământul uzufructuarului.
      2. Dacă vânzătorul își rezervă dreptul de uzufruct pentru sine sau o altă persoană fizică, numai
         asupra unei cote părți din imobil, dovada adresei dedomiciliu/reședință se realizează astfel:
         1. pentru nudul proprietar nu este necesar consimțământul uzufructuarului;
         2. pentru uzufructuar nu este necesar consimțământul nudului proprietar;
         3. pentru o terță persoană, uzufructuarul sau nudul proprietar își poate da consimțământul, fiecare pentru partea din imobil pe care o deține în folosință.
   2. Dreptul de abitație viageră
      1. Dacă vânzătorul își rezervă dreptul de abitație viageră pentru sine sau o altă persoană fizică asupra întregului imobil,dovada adresei de domiciliu/reședință se face astfel:
         1. pentru cumpărător este necesar consimțământul persoanei care are abitația viageră;
         2. pentru persoana care are abitația viageră nu este necesar consimțământul cumpărătorului;
         3. pentru o terță persoană este necesar atât consimțământul cumpărătorului cât și al persoanei care are abitația viageră.
      2. Dacă vânzătorul își rezervă dreptul de abitație viageră pentru sine sau o altă persoană fizică, numai asupra unei cote părți din imobil, dovada adresei de domiciliu/reședință se realizează astfel:
         1. pentru cumpărător nu este necesar consimțământul persoanei care are abitația viageră;
         2. pentru persoana care are abitația viageră nu este necesar consimțământul cumpărătorului;
         3. pentru o terță persoană, cumpărătorul sau persoana care are abitația viageră își poate da consimțământul, fiecare pentru partea din imobil pe care o deține în folosință.
            
            De dreptul de abitație viageră beneficiază și soțul/soția, copiii, părinții, precum și alte persoane aflate în întreținere.

3. Contractul de vânzare/vânzare-cumpărare, autentificat la un notar public, prin care este cumpărat un imobil cu ajutorul unui credit ipotecar, prin programul prima casă, etc.
   În situația în care în contractul de vânzare/vânzare-cumpărare este înscrisă o clauză cu privire la interzicerea închirierii,înstrăinării sau grevării de sarcini a imobilului, cumpărătorul poate să-și stabilească domiciliul/reședința la adresa acestuia ori să-și exprime consimțământul de primire în spațiu a unei terțe persoane, fără a fi necesară confirmarea acestui fapt din partea băncii.
   
   
4. Contractul de schimb imobiliar, autentificat la un notar public;
   
   
5. Contractul de donație, autentificat la notarul public;
   
   Precizări:
   Până în luna august 2013, documentele autentificate la un notar public enumerate la punctele 1-5) au fost înmânate părților,în original, iar după această dată, în duplicat.
   
   În cazul în care contractul cu care se face dovada adresei de domiciliu/reședință este pierdut/furat/distrus, solicitantul poate prezenta unul din următoarele documente:
   • o copie conformă cu originalul actului din arhiva instituției/notarului public unde a fost încheiat/autentificat sau, după caz,un duplicat al acestuia;
   • un extras de carte funciară.
     
     Dacă în conținutul contractului de vânzare/vânzare-cumpărare este stipulat în mod expres că predarea-primirea imobilului se face pe bază de proces-verbal care este parte integrantă a contractului, pentru a face dovada adresei de domiciliu/reședință,solicitantul trebuie să prezinte atât contractul cât și procesul-verbal.
     
     În situația în care titularul spațiului locativ nu mai deține procesul-verbal, va fi îndrumat să solicite instituției care a emis contractul de vânzare/vânzare-cumpărare o copie/un duplicat a acestui document, din arhivă. Dacă în activitatea practică au fost identificate situații în care instituția emitentă a contractului de vânzare/vânzare-cumpărare nu a întocmit procesul-verbal sau acesta nu se mai regăsește în arhivă, documentul în discuție nu se mai solicită.
     

6. Contractul de închiriere/subînchiriere încheiat între două persoane fizice sau între o persoană juridică și una fizică, pentru a fi opozabil față de terți, trebuie să îndeplinească una din următoarele cerințe:
   1. Dacă este încheiat între două persoane fizice:
      1. să fie autentificat la un notar public;
      2. să fie atestate părțile acestuia, conținutul, semnătura și data certă de către un avocat;
      3. să fie înregistrat la organele teritoriale ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală (A.N.A.F.).
         
         
   2. Dacă este încheiat între o persoană juridică și una fizică trebuie să fie înregistrat în registrul societății, datat, ștampilat și semnat de către părți.
      
      Precizări:
      Contractele de închiriere/subînchiriere sunt înregistrate la organele teritoriale ale A.N.A.F. la cererea proprietarului și nu a chiriașului, fiind necesară înscrierea numărului de înregistrare și a datei pe acestea.
      
      Contractul de închiriere încheiat numai de unul dintre soți, înainte sau în timpul căsătoriei, poate face dovada adresei dedomiciliu/reședință atât pentru celălalt soț, cât și pentru copii minori, fără a fi necesar consimțământul proprietarului.
      
      
7. Contractul de comodat (folosință gratuită) încheiat între două persoane fizice sau între o persoană juridică și una fizică, pentru a fi opozabil față de terți, trebuie să îndeplinească una din următoarele cerințe:
   
   1. Dacă este încheiat între două persoane fizice:
      1. să fie autentificat la un notar public;
      2. să fie atestate părțile acestuia, conținutul, semnătura și data certă de către un avocat.
   2. Dacă este încheiat între o persoană juridică și una fizică trebuie să fie înregistrat în registrul societății, datat, ștampilat și semnat de către părți.
   3. Contractul de comodat (folosință gratuită) poate face dovada adresei de domiciliu/reședință numai pentru persoana menționată în contract, întrucât aceasta nu poate permite unui terț să folosească imobilul decât cu aprobarea prealabilă a comodantului.
      
      
8. Titlul de proprietate;
   
   
9. Contractul pentru construirea de locuințe și procesul-verbal de predare-primire/recepție a locuinței încheiat între o persoană fizică și Întreprinderea de locuințe/localuri sau Oficiul Județean pentru Construirea și Vânzarea Locuințelor ori Agenția Națională pentru Locuințe etc.
   
   
10. Autorizația de construire și procesul-verbal de recepție

Precizări:

1. 1. Procesul-verbal de recepție trebuie să fie încheiat în prezența unui delegat al autorității administrației publice locale care a eliberat autorizația de construire a imobilului, ce va fi menționat în conținutul acestuia.
   2. În lipsa procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, pentru proprietarul imobilului și membrii familiei sale, dovada adresei de domiciliu/reședință se poate face cu declarația pe propria răspundere a solicitantului actului de identitate, însoțită de nota de verificare a polițistului de ordine publică la care se atașează copia autorizației de construire.
   3. Dacă actul de identitate este solicitat de către o terță persoană care nu face parte din familia proprietarului, dovada adresei de domiciliu/reședință se poate face cu:
      1. declarația scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau juridică, de primire în spațiu, însoțită de autorizația de construire și procesul-verbal de recepție;
      2. un contract de închiriere/comodat încheiat în condițiile stipulate la pct. 7.

11. Hotărârea judecătorească de constatare a dreptului de proprietate, în cazul unui imobil cumpărat în baza unui înscris sub semnătură privată (chitanță de mână), dobândit prin uzucapiune, accesiune imobiliară, în urma revendicării, etc.
    
    
12. Actul/hotărârea judecătorească privind partajul bunurilor
    1. actul de partaj voluntar, autentificat la un notar public, în situația în care partajul se face prin buna învoială a părților;
    2. hotărârea judecătorească, definitivă și irevocabilă/definitivă, în cazul în care părțile nu se învoiesc asupra bunurilor, iar partajul se face printr-o acțiune în instanță.

13. Certificatul de moștenitor;
    
    
14. Actul de adjudecare a unui imobil la licitație;
    
    
15. Contractul de leasing imobiliar
    1. contractul de leasing poate face dovada titlului locativ pentru persoana care are calitate de locatar/utilizator, soțul/soția și copiii acestuia;
    2. în condițiile în care actul de identitate este solicitat de către o terță persoană se prezintă consimțământul reprezentantului societății de leasing care deține dreptul de proprietate asupra imobilului până la finalizarea leasingului.

16. Contractul de întreținere autentificat la un notar public
    Contractul de întreținere face dovada adresei de domiciliu/reședință doar în situația în care contravaloarea prestației este reprezentată de un imobil cu destinație de locuință.

17. Actul de alipire sau dezlipire a unui imobil cu destinație de locuință, autentificat la un notar public;

18. Contractul de dare în plată a unui imobil cu destinație de locuință autentificat la un notar public;

19. Extrasul de carte funciară pentru informare
    Extrasul de carte funciară este un document care reprezintă situația cadastral-juridică a unui imobil, la momentul emiteriia cestuia, ce conține informații cu privire la suprafața imobilului și descrierea acestuia, la dreptul de proprietate și eventualele sarcini existente asupra acestuia, fiind identificate în activitatea specifică 3 modalități prin care proprietarul unui imobilul poate obține extrasul CF, astfel:
    • extrasul obținut la ghișeul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară (O.C.P.I.), care face dovada adresei dedomiciliu/reședință, fără a fi necesară o altă formalitate;
    • extrasul obținut online prin intermediul aplicației A.N.C.P.I., care face dovada adresei de domiciliu/reședință împreună cu rezultatul verificării listat de funcționarul de evidență a persoanelor din aplicația de referință;
    • extrasul obținut de la notarul public, care face dovada adresei de domiciliu/reședință numai însoțit de certificatul de conformitate emis de acesta.
      
      Legislația aferentă domeniului cărții funciare nu prevede un termen expres de valabilitate a extrasului de carte funciară pentru informare, context în care, precizăm că, pentru a face dovada adresei de domiciliu/reședință, extrasul trebuie să fie emis cu cel mult 30 zile înainte de data depunerii cererii.
      
      Precizări:
      1. Imobilul dobândit în timpul regimului comunității legale de oricare dintre soți este, de la data dobândirii lui, bun comun în devălmășie a soților, nefiind astfel necesar consimțământul celuilalt soț în cazul în care în documentul cu care se face dovada proprietății este/sunt înscris/înscriși:
         • numai unul dintre soți;
         • numai unul dintre soți cu mențiunea că este căsătorit, fără a se preciza cu cine;
         • numai unul dintre soți, cu mențiunea că este căsătorit, precizându-se și cu cine;
         • ambii soți.
      2. În situația în care imobilul este deținut în proprietate de mai multe persoane fizice, eliberarea actului de identitate uneia dintre acestea se poate face în baza actului de proprietate a imobilului, fără a fi necesară declarația celorlalți coproprietari.
      3. Nu constituie dovada adresei de domiciliu/reședință:
         • antecontractul/promisiunea de vânzare-cumpărare;
         • testamentul;
         • certificatul de atestare fiscală;
         • certificatul de nomenclatură stradală.

În situația în care solicitantul actului de identitate are domiciliul/reședința într-un imobil aflat în proprietatea altei persoane fizice sau juridice dovada adresei de domiciliu/reședință se face cu declarația scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau juridică, de primire în spațiu, însoțită de un act încheiat încondițiile de validitate prevăzute de legislația română în vigoare, privind titlul locativ [art. 28 alin. (1) lit. b) din Ordonanțade urgență a Guvernului nr. 97/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare].

 Având în vedere faptul că dreptul de proprietate este garantat potrivit prevederilor art. 44 alin. (1) din Constituția României,republicată, legiuitorul a reglementat la art. 28 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 97/2005, republicată, obligativitatea exprimării consimțământului găzduitorului pentru primirea în spațiu a unei terțe persoane și a prezentării documentului care face dovada titlului locativ.

 Declarația de primire în spațiu trebuie să fie dată de către găzduitor, personal sau prin mandatar.  În situația în care găzduitorul se prezintă la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor, declarația se consemnează pe cererea pentru eliberarea actului de identitate, în prezența funcționarului de evidență a persoanelor.

 Dacă găzduitorul nu se poate prezenta la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor, declarația poate fi dată în fața polițistului de siguranță publică, a notarului public din țară/străinătate ori a funcționarului misiunii diplomatice sau oficiului  consular al României, situație în care aceasta se prezintă de solicitant odată cu depunerea cererii pentru eliberarea actului deidentitate.

În cazul în care persoana ce urmează să dea declarația de primire în spațiu a unei terțe persoane este căsătorită se va proceda astfel:

• dacă imobilul a fost notat în cartea funciară ca locuință a familiei este necesar ca ambii soți să-și exprime consimțământul de primire în spațiu a unei terțe persoane;
• în cazul în care imobilul nu a fost notat în cartea funciară ca locuință a familiei declarația de primire în spațiu poate fi dată de către soțul proprietar sau de oricare dintre soții coproprietari.

 Dacă imobilul este deținut în coproprietate de două sau mai multe persoane fizice, oricare dintre coproprietari poate prezenta actul de proprietate și își poate exprima consimțământul de primire în spațiu a unei terțe persoane cu excepția situației în care, în cartea funciară există mențiuni referitoare la faptul că imobilul în cauză se află în litigiu, când este necesar consimțământul tuturor coproprietarilor.

 În situația în care imobilul este deținut în proprietate de un minor lipsit de capacitate de exercițiu, declarația de consimțământ pentru primirea în spațiul de locuit a unuia dintre părinți se dă de către celălalt părinte, în calitate de reprezentant legal al acestuia, iar în cazul unei terțe persoane de către unul dintre părinți. Dacă autoritatea părintească este exercitată numai de unul din părinți, pentru stabilirea domiciliului/reședinței acestuia este necesar ca instanța de tutelă să numească un curator special care să dea declarația de primire în spațiu.

 În cazul cetățenilor care locuiesc într-un imobil deținut în proprietate de o persoană juridică (alta decât instituțiile de ocrotire/centrele de servicii sociale sau centrele educative prevăzute la art. 34 din O.U.G. nr. 97/2005, republicată, cumodificările și completările ulterioare), dovada adresei de domiciliu se poate face cu declarația de primire în spațiu a reprezentantului societății (acesta trebuie să prezinte un document ce îl îndreptățește să-și exprime consimțământul) sau cu documentul emis de adunarea generală a asociaților, de consiliul de administrație ori de asociatul unic și cu unul dintre actele privind titlu locativ enumerate.

 Dacă se solicită înscrierea în actul de identitate a domiciliului/reședinței la adresa unei construcții aparținând unei/unui mănăstiri/așezământ de cult persoana în cauză trebuie să prezinte unul dintre actele privind titlu locativ enunțate, însoțit de un document/declarația din care să rezulte consimțământul de primire în spațiu, înregistrat/ă,datat/ă, semnat/ă și ștampilat/ă de reprezentantul așezământului în cauză.

 Pentru persoana fizică ce nu poate prezenta documentele prevăzute de lege privind titlul locativ este necesară declarația pe propria răspundere a solicitantului actului de identitate, însoțită de nota de verificare a polițistului de ordine publică, prin care se certifică existența unui imobil, faptul că persoana în cauză locuiește efectiv la adresa declarată. În cazul minorilor și persoaneleorfizice puse sub interdicție, declarația se dă și se semnează de către părinți sau de către reprezentanții lor legali [art. 28 alin. (1) lit. c) din O.U.G.nr. 97/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare].

 Normele legale mai sus enunțate se aplică atunci când actul de identitate este solicitat de către o persoană care, în ceea ce privește dreptul de proprietate al imobilului în care locuiește, se află într-o altă situație decât cele reglementate de art. 28 alin. (1) lit. a) și b) din O.U.G. nr.97/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

 Este de menționat că legiuitorul stipulează, în mod clar, la art. 28 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 97/2005, republicată, cumodificările și completările ulterioare, faptul că declarația pe propria răspundere a solicitantului trebuie să fie dată în fața lucrătorului serviciului public comunitar de evidență a persoanelor, iar polițistul de ordine publică să certifice existența unui imobil și faptul că solicitantul locuiește efectiv la adresa declarată.

 Astfel, cererea pentru eliberarea unui act de identitate în condițiile art. 28 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr.97/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu se soluționează pe bază de procură specială, autentificată, la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din străinătate, întrucât persoana nu se află în țară pentru a da declarația în fața lucrătorului serviciului public comunitar de evidență a persoanelor, iar polițistul nu poate certifica faptul căaceasta locuiește efectiv la adresa imobilului vizat.

Situații:

• imobilul a fost cumpărat în baza unui înscris sub semnătură privată (chitanță de mână) care nu a fost autentificat laun birou notarial sau nu s-a solicitat instanței recunoașterea dreptului de proprietate; în astfel de situații, solicitantul trebuie să atașeze la cerere, în fotocopie chitanța de mână;
• proprietarul imobilului este decedat și nu a fost dezbătută succesiunea; în astfel de situații, solicitantul trebuie să atașeze la cerere, în fotocopie, actul care face dovada că persoana decedată a deținut acel imobil și documentul din care să rezulte gradul de rudenie.  

În situația în care din documentele prezentate nu se poate stabili că solicitantul este posibilul succesor, se solicită un certificat care atestă calitatea de succesor, emis de un notar public.

Precizări:
Declarația pe proprie răspundere împreună cu verificarea în teren nu constituie dovada adresei de domiciliu/reședință în situația în care solicitantul actului de identitate:

• are calitatea de proprietar sau locatar/comodatar al imobilului unde are domiciliul/reședința și nu mai deține originalul documentului cu care poate face dovada acestei calități;
• declară că are domiciliul/reședința într-un imobil care este proprietatea altei persoane, iar aceasta este plecată în altă localitate din țară sau în străinătate.

 Dispozițiile art. 28 alin. (1) lit. c) trebuie coroborate cu celelalte prevederi legale aplicabile domeniului evidenței persoanelor, astfel încât este necesară cunoașterea situației juridice a imobilului la data eliberării actului de identitate.

 Documentul eliberat de primării (adeverința) din care să rezulte că solicitantul sau, după caz, găzduitorul acestuia figurează înscris în Registrul agricol [art. 28 alin. (1) lit. d) din O.U.G. nr. 97/2005, republicată, cu modificările și completărileulterioare]

În considerarea prevederilor legale enunțate, raportat la activitatea practică în domeniul eliberării actelor de identitate, adeverința în cauză:

• se poate prezenta atât pentru imobilele din mediul rural cât și pentru cele din urban;
• se reține, în original, la cererea solicitantului;
• trebuie să fie eliberată cu cel mult 30 zile înainte de data depunerii cererii pentru eliberarea actului de identitate;
• trebuie să fie însoțită de declarația de primire în spațiu a titularului imobilului dacă solicitantul actului deidentitate este o terță persoană.

Eliberarea adeverinței nu trebuie condiționată de plata unor sume de bani datorate primăriei sau a cuantumului unor amenzi.

 Activitatea de identificare a unei persoane din categoria celor lipsite de adăpost se realizează de către polițistii de ordine publică și se materializează în documente întocmite în acest sens (proces-verbal, raport, notă de verificare etc.), astfel:

• în situația în care solicitantul actului de identitate se prezintă la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor însoțit de un polițist, acesta din urmă trebuie să prezinte unul dintre documentele enunțate mai sus din care să rezulte localitatea/sectorul municipiului București unde a fost identificată persoana, care va fi anexat la cererea pentru eliberarea cărții de identitate provizorii ;
• dacă solicitantul actului de identitate se prezintă singur sau însoțit de o persoană din cadrul unei instituții cu atribuții îndomeniul protecției sociale, personalul cu atribuții pe linia evidenței persoanelor trebuie să solicite, pe bază de adresă, unității de poliție din localitatea/sectorul municipiului București pe raza căreia funcționează serviciul public comunitar în cauză, identificarea persoanei potrivit legii.

Notă: Documentele enumerate nu sunt limitative și trebuie avut în vedere ca acestea să vizeze un imobil tip locuință.

În temeiul prevederilor art. 62 din Hotărârea nr.295/2021 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, precum și pentru stabilirea formei și conținutului actelor de identitate, ale dovezii de reședință și alecărții de imobil,

,,Proprietarul unui imobil poate sesiza, în scris, personalul serviciului public comunitar de evidență apersoanelor cu privire la faptul că o persoană fizică, ce are înscris în actul de identitate domiciliul sau reședințala adresa imobilului proprietatea sa, nu mai locuiește la această adresă.” 

Depunerea cererii 

Cererea se depune personal de către titularul spațiului de locuit la Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor care arondează localitatea de domiciliu. 

Obligatoriu cererea se semnează de către titularul spațiului de locuit în fața funcționarului de evidență.

Documente necesare

• Cerere pentru încetarea valabilității domiciliului/reședinței (vezi FORMULARE TIPIZATE),
• actul de identitate al titularului spațiului de locuit prezentat în original,
• actul de proprietate al titularului spațiului de locuit prezentat în original.

În temeiul prevederilor art. 62 din Hotărârea nr.295/2021 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, precum și pentru stabilirea formei și conținutului actelor de identitate, ale dovezii de reședință și alecărții de imobil,

,,Proprietarul unui imobil poate sesiza, în scris, personalul serviciului public comunitar de evidență apersoanelor cu privire la faptul că o persoană fizică, ce are înscris în actul de identitate domiciliul sau reședințala adresa imobilului proprietatea sa, nu mai locuiește la această adresă.” 

Depunerea cererii 

Cererea se depune personal de către titularul spațiului de locuit la Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor care arondează localitatea de domiciliu. 

Obligatoriu cererea se semnează de către titularul spațiului de locuit în fața funcționarului de evidență.

Documente necesare

• Cerere pentru încetarea valabilității domiciliului/reședinței (vezi FORMULARE TIPIZATE),
• actul de identitate al titularului spațiului de locuit prezentat în original,
• actul de proprietate al titularului spațiului de locuit prezentat în original.