Corbeanca – orașul din parc

Interviu publicat inițial în romaniafrumoasa.ro de Adi Coco

Înainte de 1989, mulți locuitori din Corbeanca visau la un buletin de București. Azi, bucureștenii nu-și mai permit o casă în Corbeanca. Între aceste două propoziții încape toată transformarea unei comune din nordul Ilfovului — fost sector agricol al Capitalei — devenită una dintre cele mai căutate și mai scumpe zone rezidențiale din jurul Bucureștiului.

Am stat de vorbă cu Ștefan Apăteanu, primarul comunei din noiembrie 2024 (fost consilier local între 2020 și 2024, politolog de formație), despre cum a ajuns Corbeanca aici și încotro vrea s-o ducă. Firul care leagă tot ce spune este o tensiune simplă: cum crești o localitate fără să strici exact lucrul pentru care lumea vine aici — pădurea, lacul, liniștea, casele joase. Răspunsul lui are un nume, devenit între timp strategie de dezvoltare adoptată în Consiliul Local: „Corbeanca – orașul din parc”.

Interviul de mai jos reprezintă viziunea și interpretările primarului. Datele administrative pe care le invocă — populație, suprafață, operatorul de apă, structura județului — au fost verificate de redacție și se confirmă; acolo unde primarul face estimări, le-am păstrat ca atare. (n.r.)

Începuturile dezvoltării imobliare în Corbeanca

Reporter: Înainte de 1989, visul multor locuitori din Corbeanca era să obțină buletin de București. Astăzi, mulți bucureșteni nu-și mai permit să locuiască în Corbeanca. Care credeți că a fost momentul zero în care a început metamorfoza comunei?

Ștefan Apăteanu: Cred că e greu de localizat un moment zero anume. Cert este că au fost mai mulți pași care, în timp, au construit acest moment. Dezvoltarea comunei are o legătură strânsă cu primul antreprenor imobiliar care a venit aici și a creat primul cartier rezidențial, prima comunitate închisă — primul „gated community”.

Ilfovul, așa cum știm cu toții, este un fost sector agricol al Bucureștiului. Tot ce s-a dezvoltat aici a venit dintr-o inerție a faptului că economia era bazată pe cultivarea pământului. Lucrul acesta se vede foarte clar în felul în care e parcelat Ilfovul: parcele lungi și înguste, care nu sunt propice dezvoltării imobiliare. A fost nevoie de antreprenoriat ca să se facă partea de sistematizare, pentru că administrația locală, din păcate, nu a fost pe fază.

Or, asta e ce faci în orice urbe atunci când vrei s-o dezvolți: mai întâi o măsori — faci cadastrarea sistematică, ca să știi cine e proprietar pe ce, de unde până unde. Apoi faci sistematizarea — trasezi drumurile. Drumurile sunt cele mai importante; sunt precum venele în corpul uman: nu are cum să circule sângele fără vene. Pe acest considerent s-au ratat niște oportunități — oportunități pe care apoi le-au văzut diferiți dezvoltatori imobiliari și le-au exploatat. Deci creșterea a fost graduală și a avut la bază libertatea pe care ne-am câștigat-o după ’89, de a face comerț.

Provocările anului 1990

Reporter: Să facem un exercițiu de imaginație: sunteți primar în 1990, în comuna Corbeanca. Ignorând tot ce știm acum despre dezvoltarea ulterioară a României și a comunei, cum ați fi putut convinge un antreprenor să investească aici, la nivelul anului ’90?

Ștefan Apăteanu: La nivelul anului ’90 aveam destule exemple în Vest de la care să învățăm. Ce ne-a lipsit a fost curajul celor care aveau aceste cunoștințe de a face pasul către administrația publică. Iar asta s-a tradus prin faptul că politicul disponibil atunci era, de fapt, vechiul politic cu o altă etichetă — lucru care ne-a ținut pe loc mult timp.

 

Structura demografică și administrativă

Reporter: Care este structura economică actuală a comunei? Câți locuitori aveți, câți locuiesc efectiv, câți plătesc taxe și câți lucrează în comună?

Ștefan Apăteanu: Corbeanca e similară oricărei localități din periurban. Toate localitățile-satelit ale orașelor mari au aceleași probleme: cunosc o creștere demografică mare, pentru că lumea se mută de la oraș, de la bloc, la casă. Dar nu se mută cu buletinul — și-l mențin, de cele mai multe ori, pe orașul respectiv, în cazul nostru București. Scuza e, de obicei, că au copiii la școală acolo. E o scuză falsă: buletinul se cere o singură dată, la înmatriculare, iar copilul rămâne înmatriculat pe tot ciclul de studii, deci își poate face buletinul ulterior fără probleme.

La ianuarie 2026 avem undeva la 12.000 de locuitori cu buletin — adică de la 14 ani în sus — dar 25.000 de roluri fiscale. Asta înseamnă cel puțin dublul numărului celor care au ales să-și facă buletinul aici. Un rol fiscal este unic per persoană: dacă ai o casă, un teren, o mașină, un scuter, tot un rol fiscal ai. Deci multiplicatorul nu e fals — dacă sunt 25.000 de roluri fiscale, sunt 25.000 de persoane. E adevărat că o parte pot fi persoane juridice, dar peste 90% sunt persoane fizice.

De aici vine și provocarea unei astfel de primării: nu doar bugetul e dimensionat după numărul celor cu buletin în localitate, ci și aparatul administrativ, organigrama. Până și numărul de polițiști se calculează raportat la numărul de locuitori — înainte de reforma administrativă de anul acesta era 1 la 1.000, acum e 1 la 1.200.

În general, localitățile din jurul Ilfovului au câteva mii de hectare de administrat; noi avem vreo 3.000. Ca dimensiune ne comparăm cu un sector — un sector care are sute, dacă nu mii, de angajați. E adevărat, sectorul are și sute de mii de locuitori cu buletine, dar provocarea de a acoperi teritoriul e similară, pentru că distanța e aceeași: la noi dezvoltarea e pe orizontală. Tot trebuie să te deplasezi, tot ai nevoie de oameni. E o provocare constantă să faci față tuturor nevoilor, sub presiunea celor care locuiesc efectiv aici — pentru că la ei trebuie mereu să ne raportăm. Noi prestăm servicii pentru toți, nu doar pentru cei cu buletin, dar le prestăm cu un aparat subdimensionat.

Creșterea organică e de circa 500 de buletine pe an. Ce-mi doresc eu însă este să devenim „orașul celor 15 minute”: să nu fie nevoie să ieși din Corbeanca dacă vrei să-ți duci copilul la școală, să mergi la medic sau să faci sport. Cred că aici am câștiga foarte mult pe termen mediu și lung.

Infrastructura educațională

Reporter: Nu vă încetinește faptul că aveți doar atâția oameni cu domiciliul stabil? Mă refer la faptul că până și copiii care vin la școala din Corbeanca sunt mult mai puțini decât cei care locuiesc aici — de aici un trafic mai mare, cheltuieli mai mari și nici măcar nu atrage o dezvoltare economică a localității.

Ștefan Apăteanu: E adevărat, toate acestea sunt provocări — dar eu le văd și ca oportunități. Raportul copiilor de vârstă școlară din Corbeanca este de 1 la 4: reușim să acomodăm în unitățile de învățământ din comună un singur copil din patru care, de fapt, locuiesc aici.

Anul acesta inaugurăm o școală care va dubla numărul de elevi ce pot învăța aici — încă o mie, peste mia existentă. E o școală nouă, cu mai multe laboratoare, 20 de săli de clasă, lift interior, bazin semiolimpic, vestiare, cantină — absolut tot. Ar face geloasă orice investiție privată. Pe lângă ea construim o grădiniță cu 200 de locuri și am depus la CNI un proiect pentru o creșă de 100 de locuri — pentru că de acolo, de fapt, pornește cererea părinților. Vrem ca familiile să nu-și mai petreacă minimum două ore pe zi în mașină, ducându-se la școală și întorcându-se de acolo.

Din păcate, am trăit-o pe pielea mea: copiii mei n-au învățat la școlile din Corbeanca și știu exact ce înseamnă asta — nu e deloc plăcut. Tocmai pentru că o cunosc atât de bine, sunt și mai determinat să schimb lucrurile. Faptul că, la un an și jumătate – doi după preluarea mandatului, am reușit să dublez spațiul în care elevii pot învăța spune multe despre determinarea mea în privința investiției în educație. De altfel, în 2025, peste 40% din buget s-a dus pe învățământ, pe construirea acestei infrastructuri.

Viziunea urbanistică și atragerea investitorilor

tefan Apăteanu: Corbeanca e percepută ca o localitate profund rezidențială. Asta înseamnă că majoritatea celor care contribuie la bugetul local sunt persoane fizice. Ca să ai persoane juridice, ai nevoie de un sector economic puternic, care să aducă locuri de muncă — pentru că o primărie câștigă din cote defalcate pe venit și pe TVA.

 

Pe de altă parte, Corbeanca are ceva ce alte localități nu au: cea mai mare proporție de antreprenori raportată la numărul de locuitori. Asta înseamnă că există potențial ca, dacă le oferim aici un spațiu în care să-și desfășoare activitatea, să ia în considerare să-și mute business-urile mai aproape de casă.

Cu asta în minte am conceput propunerea unui nou plan urbanistic general. Vrem să creăm la sud de Corbeanca, în zona A0, un parc industrial, comercial și de producție: pe aproximativ 300 de hectare, să atragem agenți economici. Suntem aproape de aeroport, suntem bine drenați de autostrada A0 — funcțională, pe tronsonul nostru, de anul acesta — plus drumurile naționale și drumul radial care se preconizează. Asta ne dă speranța că vom atrage destui agenți economici cât să începem să schimbăm ponderea veniturilor în bugetul local.

O localitate fără venituri substanțiale de la agenți economici nu are un viitor prea bun. Oricât ne-am strădui noi, primarii, doar cu venituri de la populație — mai ales când reforma taxării în funcție de valoarea reală a imobilului stagnează — e o problemă. Vă dau un exemplu: în Corbeanca, o proprietate pe 500 de metri pătrați, cu o casă de 150 de metri pătrați, care valorează de la jumătate de milion de euro în sus, îmi plătește 500 de lei pe an. Cu 500 de lei abia plătesc iluminatul public. Doamne ferește să se ardă o lampă: prețul lămpii în sine e 500 de lei, plus manopera. Nu te poți baza pe astfel de venituri din taxe pe proprietate ca să faci dezvoltare.

De aceea ne concentrăm foarte mult pe atragerea de fonduri. E adevărat că am tras bățul scurt — am venit la final de exercițiu european, când PNRR-ul s-a finalizat și nu prea mai avem la ce aplica. Dar avem totuși posibilitatea ca, prin acțiunile noastre, să creăm cadrul în care antreprenorii să vină și să se dezvolte: un antreprenor are propria finanțare, nu se bazează neapărat pe fonduri europene. De altfel, fondurile europene n-au venit decât din 2007, exceptând cele de preaderare. Am mare încredere că, dacă creăm un cadru de dezvoltare, acesta se va umple. Știți vorba: creează forma și ea se va umple.

Reporter: Dacă faceți o dezvoltare industrială în apropiere, asta nu duce la scăderea valorii proprietăților? Pentru că oamenii se mută în Corbeanca pentru natură, pentru liniște, pentru apropierea de pădure și de lac.

Ștefan Apăteanu: Cele aproximativ 300 de hectare de care vorbeam sunt chiar sub culoarul de zbor. Nu ai cum să construiești rezidențial acolo — ca administrație locală, ți-ai crea singur o problemă, fără să vrei. Am avea exact ce s-a întâmplat la București cu aeroportul de la Băneasa, care a trebuit închis și acum are un cu totul alt regim față de acum 20 de ani. Zona e separată de autostradă; fiind separată, e practic o altă zonă, nu industrie în interiorul țesutului rezidențial. Fiind complet separată, nu impactează partea rezidențială.

De altfel, avem toate aceste lucruri expuse, la virgulă, în strategia de dezvoltare a comunei, pe care am elaborat-o și am adoptat-o în Consiliul Local anul trecut. Am numit-o „Corbeanca – orașul din parc”. De ce? Pentru că exact asta facem: punem accentul pe o localitate cu densitate redusă, pe tipuri de construcții specifice zonei — case. Nu dorim blocuri. Unul dintre obiectivele mele, încă dinainte să intru în politică, a fost să strâng cât mai multe semnături pe petiții prin care atrăgeam atenția că aici nu ne dorim blocuri. Nu vrem să fim un Popești-Leordeni — n-am nimic cu locuitorii de acolo, dar dezvoltarea de acolo e cu totul diferită de ce ne dorim noi aici.

„Orașul din parc” înseamnă, în primul rând, petrecerea timpului în aer liber. Cum ajungem acolo? Printr-o serie de priorități locale, care pornesc de la cele mai mici lucruri din viața cotidiană. De exemplu, cum ne deplasăm: pe primul loc, în strategia noastră, este pietonul. Trebuie să-i asigurăm spații de deplasare — trotuare, alei și trasee pietonale. Având lacuri și păduri, putem avea alei pe lângă buza lacului sau prin pădure. De aici și „orașul din parc”: tot ce vrem e să conservăm ce am găsit aici, nu să distrugem — să nu tăiem pădurea, ci, dimpotrivă, să plantăm, și să conservăm malul lacului. Am sosit un pic târziu pentru unele zone, dar și acolo mai există loc de intervenție.

Pentru că inerția unora care se mută aici e să-și facă curte cu ponton — deși știm cu toții că nu e legal: Apele Române interzic expres acest lucru. Drumul de halaj trebuie menținut liber, fiind un drum de întreținere, deci nu ai voie să construiești nimic până la cota de inundație. În Ilfov, asta nu prea s-a respectat. Dar totul ține de administrația locală.

Vă dau un exemplu concret. În 2020–2024 am fost consilier local și am luat parte la ședințe în care s-au votat planuri urbanistice zonale. Aceste planuri sunt, în proporție de 100%, făcute de dezvoltatorii imobiliari. De obicei primăria e pasivă — doar ia act. La noi cu atât mai mult, pentru că vin de la Consiliul Județean cu toate avizele, și atunci, în consiliul local, e greu să le mai întorci: ai nevoie de o majoritate. Nu am reușit să formăm acele majorități și au trecut niște planuri urbanistice zonale. Unul dintre ele avea, la acel moment, curțile până în lac.

Norocul a fost că am preluat mandatul de primar înainte ca dezvoltatorul să înceapă construcția. Am avut o discuție cu el și, spre norocul meu, a avut urechea să asculte. Contează mult și de unde vine dezvoltatorul, cultura lui — acesta era belgian, avea o cultură europeană, înțelegea ce-i spun. A respectat un lucru pe care mi-l doream foarte mult, și pe care de altfel comunitatea și-l dorește: o alee pe lângă lac. I-am explicat că, dacă el face acea alee, pot s-o continui și eu — și asta aduce un plus întregii zone, nu doar lui. A schimbat proiectul: curțile acelor case nu se mai duc până în buza lacului, ci s-au retras vreo patru metri, ca să lase loc unei alei pietonale. Iar lucrul ăsta se întâmplă chiar acum, într-un cartier lansat anul acesta.

Infrastructura de utilități (apă–canal) și mobilitatea

Reporter: Comuna a avut o dezvoltare rezidențială explozivă. Cum a ținut pasul infrastructura locală cu această explozie? Am înțeles că aveți unele dintre cele mai valoroase proprietăți imobiliare din România, dar nu toate sunt conectate la rețeaua de canalizare.

Ștefan Apăteanu: Infrastructura se împarte pe mai multe categorii. Cea mai importantă o reprezintă arterele de circulație — și aici Corbeanca are, din păcate, o poziție destul de nefericită din punctul de vedere al tranzitării. Ca să ajungem în DN1, trebuie să trecem prin Otopeni sau prin Balotești. Singurul punct de ieșire directă pe care îl administrăm ca primărie este „drumul radarului”, o zonă foarte îngustă pe lângă o pădure, la sud — care nici măcar nu deservește o bună parte din comunitate, fiind la sud de A0, de partea cealaltă a localității.

Așa că tot ce ține de planșa de circulații necesită avizare și din partea celorlalte UAT-uri — ceea ce poate fi o provocare, mai ales când unii primari, mai vechi, sunt mai reticenți să îmbrățișeze proiecte comune cu edili mai tineri din vecinătate. Cu toate acestea, am început să lucrăm la această planșă, arătând de ce ar avea de câștigat toate localitățile prin care ar trece arterele. Un exemplu clar: la nord, spre Balotești, sunt peste 1.500 de hectare acum blocate — tocmai pentru că nu au artere. Putem construi împreună cu ei o arteră până la drumul expres București–Târgoviște; dacă ajunge acolo, unești practic DN1 cu acel drum expres, care se continuă cu drumul radial 4. Cu alte cuvinte, o alternativă la DN1 pentru a ajunge direct în București. Asta e mină de aur, mai ales când vorbim de peste o mie de hectare pe care se poate face dezvoltare. Nu ai cum să dezvolți fără acest drenaj asigurat de căile de circulație.

Dincolo de drumuri sunt utilitățile: apă, canal, gaze, electricitate. Aici sunt provocările cele mai mari — sunt, de departe, cele mai costisitoare investiții, și oricum trebuie făcute înainte de asfaltare, pentru că legea îți interzice să asfaltezi dacă nu ai apă–canal și utilitățile introduse în subteran. Și-au dat seama, într-un final, că e absurd să asfaltezi și apoi să spargi și s-o iei de la capăt cu lucrarea.

Aici suntem efectiv dependenți de finanțatori. Anul acesta, spre norocul nostru, e un buget de peste 1,2 miliarde de lei la AFM pentru apă–canal, iar noi vom aplica pentru o stație de epurare. De acolo pornești, de fapt: degeaba fac extindere de rețea dacă n-am unde să fac epurarea. Întâi stația de epurare, apoi, în funcție de capacitatea ei, mă gândesc unde fac extinderile.

Avem un operator destul de mare, cu multă experiență — același care funcționează și la Buftea, lucrând cu câteva sute de UAT-uri, deci mai mare decât operatorul agreat pe Ilfov, care lucrează cu vreo 20 și ceva. E vorba de Raja Constanța. Noi avem în proprietate toată rețeaua, iar ei asigură exploatarea. Sunt lucruri perfectibile — mai trebuie săpate vreo patru puțuri de mare adâncime, marea adâncime însemnând vreo 300 de metri, ca să facă față atât debitului, cât și calității apei livrate către gospodării.

Sunt multe investiții de făcut, iar asta arată, cu atât mai mult, provocarea administrației locale: cu cei 500 de lei pe an pe care mi-i plătește o gospodărie trebuie să asigur inclusiv acest tip de dezvoltare. Dacă n-am avea fondurile la care să aplicăm, efectiv n-am avea cum să dezvoltăm. De aceea încerc să creez și căi de colaborare cu dezvoltatorii — am introdus, în principiile de dezvoltare durabilă pe urbanism, posibilitatea ca ei să intervină pe domeniul public acolo unde eu nu am un orizont de timp satisfăcător. Ca să nu-i țin pe loc, le permit să facă ei lucrarea, urmând s-o predea, bineînțeles, primăriei, ca să intre în exploatare. Căutăm mereu modalități de a arde etape, când există această posibilitate, ca să ajungem la rezultat: o gospodărie conectată la utilități, parte dintr-un țesut rezidențial interconectat prin căi de circulație care fac trecerea către lac, pădure, câmpie, piste de biciclete și de agrement. Pistele de pe lângă drum sunt pur funcționale; celelalte sunt cel puțin la fel de importante.

Reforma administrativă

Reporter: Mi-ați deschis două direcții de întrebări. În primul rând: cum se face că o companie din Constanța asigură rețeaua aici, lângă București?

Ștefan Apăteanu: Cred că are legătură cu faptul că ei s-au extins, în general, dinspre Constanța spre sud — iar Bucureștiul, de-a lungul timpului, tot spre sud-est e. Au peste 100 de localități în care sunt extinși; aici au ajuns printr-un proiect cu finanțare europeană. Au contractat primele lucrări acum vreo 10 ani și au făcut primele rețele. A fost un proiect destul de ambițios, care arăta foarte bine pe hârtie: o canalizare cu vacuum. E ceva funcțional în Uniunea Europeană, în special în Germania. De ce funcționează acolo? Pentru că nivelul de educație e mare — nu găsești pampers aruncați la toaletă. Din păcate, aici mai avem de lucrat la partea asta. E un sistem foarte sensibil pentru nivelul pe care îl găsim aici. De aceea, extinderile pe care le facem acum sunt gravitaționale. Încercăm să nu mai extindem un astfel de sistem cu vacuum, pentru că e suficient ca o gospodărie să nu respecte regulile și încă 30 din jur au de suferit. Până nu reușim să schimbăm asta — iar schimbarea vine gradual — nu poți merge pe acest tip de tehnologie.

Reporter: A doua direcție pe care mi-ați deschis-o e cea legată de drumurile de servitute. Cum se împacă asta cu „orașul din parc”? Aveți o comună fragmentată de drumuri de servitute?

Ștefan Apăteanu: Din păcate, Corbeanca nu face excepție de la ce vedem în tot Ilfovul. Cu excepția comunităților închise, infrastructura a fost făcută în devălmășie: fiecare a respectat sau nu retragerea față de drum, astfel încât să rămână destul loc cât să treacă două mașini — măcar atât; de trotuar nici nu mai vorbim. Dar asta se întâmplă pe pasivitatea administrației locale. Nu poți avea așteptarea ca, într-o zonă, 30 de proprietari care cel mai probabil nici nu se cunosc între ei — și, chiar dacă se cunosc, n-au toți aceleași păreri — să se auto-organizeze ca să lase căile de circulație în beneficiul tuturor. Aici primăria trebuie să intervină, și are instrumentele oferite de legiuitor.

Avem posibilitatea să facem planuri urbanistice zonale, să primim donații de drumuri sau de metri pătrați și, în plus, avem ceva ce dezvoltatorii nu au și nu vor avea niciodată: posibilitatea de a face exproprieri. Trebuie doar să avem curajul să ne asumăm acest lucru și să le arătăm oamenilor că e în beneficiul lor — pentru că, atunci când expropriezi ca să faci un drum, nu faci altceva decât să crești prețul terenului din zona acelui drum. Atâta timp cât demonstrezi asta — și e foarte ușor de demonstrat — poți avea înțelegerea celor pe care urmează să-i expropriezi.

Reporter: Există o limită administrativă a unei localități: undeva între 15.000 și 25.000 de locuitori, o comună mare încetează să mai fie comună și începe să fie oraș mic. Unde vă vedeți?

Ștefan Apăteanu: După aceste metrici, Corbeanca depășește deja condițiile pentru a fi oraș. Pragul minim este de 10.000 de locuitori — l-am depășit, chiar și cei cu buletine sunt mai mulți. Aici nu e o problemă. Problema, pe care n-o mai putem amâna ca țară dacă ne dorim dezvoltare, este reforma administrativă. Și nu mă refer doar la reîncadrarea rangurilor de localități, deși avem municipii cu mai puțin de 10.000 de locuitori și comune cu zeci de mii de locuitori — clar e nevoie de o intervenție la nivel de Parlament care să refacă rangurile localităților, măcar într-o primă fază.

Dar reforma reală trebuie să fie la nivel de țară. Ce înseamnă reformă, din punctul meu de vedere? Împărțirea țării pe regiuni, exact cum e concepută toată finanțarea europeană — care vine pe cele opt regiuni. Trebuie să avem opt regiuni, punct. Asta înseamnă desființarea județelor. Când desființezi județele, desființezi o groază de structuri deconcentrate care nu doar birocratizează inutil sistemul, ci sunt efectiv blocaje în dezvoltare.

Vă dau un exemplu concret, la nivel de județ. În Ilfov avem 40 de localități — 8 orașe și 32 de comune. Toate au propriile consilii locale: 40 de foruri deliberative, fiecare normând, prin hotărâri de consiliu, felul în care acea urbe se dezvoltă. Dincolo de asta, în București mai avem încă 7: șase sectoare plus un consiliu general. Deci pe zona București–Ilfov, care de fapt e o zonă metropolitană și ar trebui să aibă un singur for cu viziune de ansamblu, avem 47.

Dar nu e doar o problemă de birocrație — birocrația are un rost până la un punct: să jurnalizeze, să pună ordine, să acționeze uneori ca o piedică în calea unor schimbări prea rapide, pentru care nu suntem pregătiți. Vorbesc mai ales de latura politică. Ce înseamnă pentru un primar să fie prins în jocuri politice în loc să facă muncă de executiv? Pentru că primarul asta e: un executiv. El trebuie să pună în aplicare planul cu care a câștigat alegerile, să aducă bani și apoi să-i cheltuie. În realitate, poate ajunge să-și petreacă jumătate din timp asigurându-și o majoritate în consiliul local ca să-și treacă proiectele. Nu e normal lucrul ăsta. Noi, primarii, trebuie să ne concentrăm pe execuție.

E la fel și la nivel mai mare. Una e să ai 42 de județe, cu 42 de locuri în care se duc lupte politice — pentru că de asta avem noi de suferit; nu ne fac alții rău, ci ne autosabotăm, am demonstrat-o de atâtea ori. Imaginați-vă: cu opt regiuni am avea opt entități care fac un management regional, cu finanțare regională. E o perspectivă macro asupra a ceea ce ne-ar asigura dezvoltarea ca țară. Și explică de ce, oricât ai face pe plan local, la un moment dat te blochezi, pentru că nu poți mai mult. Vorbeam de căile de circulație: ele sunt între localități, iar apoi între județe. Cum le faci dacă nu ai viziunea unei regiuni? Nu le faci. De aici și fragmentările pe care le-ați menționat.

Reporter: Și unde rămâne atunci Corbeanca într-o reformă administrativă? O vedeți ca localitate de sine stătătoare sau înglobată într-o entitate mai mare, care să cuprindă eventual Balotești, Otopeni?

Ștefan Apăteanu: Eu cred că Ilfovul ar trebui desființat cu totul, iar noi ar trebui să fim într-o zonă metropolitană. Putem, dacă vreți, menține primării pe modelul arondismentelor din Franța, în care primarul are un rol pur executiv și trebuie să pună în aplicare planul cu care a venit. Cu o astfel de abordare ai mai multă claritate: știi spre ce trebuie să te focusezi în mandat, nu mai ești victima unor împrejurări.

Reporter: Dar o eventuală extindere a Bucureștiului spre periferie — o înglobare a tuturor localităților într-un București mare — cum o vedeți?

Ștefan Apăteanu: E foarte posibil și e natural. Dacă ne uităm spre Vest, vedem că toate capitalele ajung să se extindă, cuprinzând într-o primă fază zonele metropolitane. Și noi ar trebui să fim într-o zonă metropolitană funcțională, dar, din păcate, Ilfovul și Bucureștiul sunt entități separate administrativ, ceea ce face destul de greu să se întâmple lucruri.

Reporter: Este ceva ce ați dori să comunicați și nu v-am întrebat eu?

Ștefan Apăteanu: Ce aș vrea să transmit este următorul lucru: unde văd eu o problemă, motivul pentru care stăm pe loc de atâta vreme, e că o bună parte din oameni au încetat să mai spere. Iar asta e un lucru foarte rău. Trebuie să înțelegem că schimbarea vine cu fiecare dintre noi — și asta nu e doar o vorbă. Trebuie să ne implicăm.

Reporter: Mulțumesc frumos.


Anunț de interes public privind ocuparea unor funcții vacante la compartimentul de Urbanism

Primăria Comunei Corbeanca informează persoanele interesate că, în perioada următoare, vor fi demarate procedurile legale pentru ocuparea unor funcții publice și contractuale vacante unice din cadrul aparatului de specialitate al primarului, cu prioritate prin modalitatea transferului în interesul serviciului sau, în subsidiar, prin concurs de recrutare.

În prezent, procedurile administrative se află în etapa de analiză a oportunității modificării raporturilor de serviciu prin transfer, respectiv în etapa premergătoare de avizare a condițiilor și de stabilire a calendarului de concurs, în conformitate cu dispozițiile Codului Administrativ și cu termenele procedurale gestionate prin Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP).

În situația în care ocuparea funcțiilor publice vacante nu se va realiza prin procedura transferului în interesul serviciului, calendarul oficial al probelor de concurs va fi publicat concomitent la sediul instituției, pe pagina de internet proprie în secțiunea Anunțuri Resurse Umane și pe Platforma Informatică de Concurs a ANFP.

Funcțiile publice vacante vizate în prima etapă sunt următoarele:

  1. Inspector, grad profesional superior – Compartiment Urbanism
  2. Inspector, grad profesional superior – Compartiment Urbanism

Informații pe larg în documentul atașat.

Toate informațiile oficiale vor fi afișate pe site-ul instituției și la avizierul Primăriei Comunei Corbeanca, conform prevederilor legale în vigoare.

Vă invităm să urmăriți pagina oficială a instituției pentru actualizări și informații.

Pentru orice alte informații, persoana de contact este: Simona Sanislav – Compartiment Resurse Umane.


Anunț de interes general pentru ocuparea unor funcții vacante (2)

Primăria Comunei Corbeanca informează persoanele interesate că, în perioada următoare, vor fi demarate procedurile legale pentru ocuparea unor funcții publice și contractuale vacante unice din cadrul aparatului de specialitate al primarului, cu prioritate prin modalitatea transferului în interesul serviciului sau, în subsidiar, prin concurs de recrutare.

În prezent, procedurile administrative se află în etapa de analiză a oportunității modificării raporturilor de serviciu prin transfer, respectiv în etapa premergătoare de avizare a condițiilor și de stabilire a calendarului de concurs, în conformitate cu dispozițiile Codului Administrativ și cu termenele procedurale gestionate prin Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP).

În situația în care ocuparea funcțiilor publice vacante nu se va realiza prin procedura transferului în interesul serviciului, calendarul oficial al probelor de concurs va fi publicat concomitent la sediul instituției, pe pagina de internet proprie în secțiunea Anunțuri Resurse Umane și pe Platforma Informatică de Concurs a ANFP.

Funcțiile publice vacante vizate în prima etapă sunt următoarele:

  1. Inspector, grad profesional superior – Compartiment Servicii Publice Comunitare și Protecția Mediului
  2. Inspector de specialitate, grad profesional IA – Compartiment Servicii Publice Comunitare și Protecția Mediului

Informații pe larg în documentul atașat.

Toate informațiile oficiale vor fi afișate pe site-ul instituției și la avizierul Primăriei Comunei Corbeanca, conform prevederilor legale în vigoare.

Vă invităm să urmăriți pagina oficială a instituției pentru actualizări și informații.

Pentru orice alte informații, persoana de contact este: Simona Sanislav – Compartiment Resurse Umane.


Dezinsecție (25.05 – 31.05.2026)

În atenția crescătorilor de albine și animale

Vă aducem la cunoștință că în intervalul 25.05.202631.05.2026, în funcție de starea vremii, se va face tratament terestru prin pulverizare cu instalațiile montate pe autoutilitare în comuna Corbeanca, pentru combaterea insectelor de disconfort (țânțari adulți).

Acțiunea se va face în intervalul orar 22:005:00 cu produsul STING, acționează prin contact și ingestie în doza de 30 ml/ha, pe străzile și spațiile verzi din interiorul localității și este toxic pentru albine, pești și organisme acvatice așa cum reiese din adresa Direcției de Dezinsecție și Ecologizare Mediu din cadrul Consiliului Județean Ilfov – atașată mai jos.

Tratamentul se efectuează în prima zi din intervalul menționat în adresă.

 Pentru informatii suplimentare vă rugăm să vă adresati la numerele de telefon din notificarea alăturată.

Viceprimar, Nicolae Sorin Mihăilescu


Consultare Publică: Proiectul de Buget pentru Corbeanca în 2026

Proiectul Bugetului de Venituri și Cheltuieli pentru anul 2026

Propunerea de buget a Comunei Corbeanca pentru anul 2026 se ridică la 87.535.360 lei, echilibrat atât la venituri, cât și la cheltuieli. Suma se compune din 74.164.660 lei venituri ale bugetului local pentru anul curent și 13.370.700 lei din rămășițele anilor anteriori. Bugetul este structurat pe două secțiuni:

  • Secțiunea de Funcționare 52.228.625 lei: acoperă cheltuielile curente (salarii, bunuri și servicii, dobânzi, asistență socială, învățământ particular și confesional, rambursări de credite).
  • Secțiunea de Dezvoltare 35.306.735 lei: finanțează investițiile, proiectele cu fonduri europene nerambursabile și cele finanțate prin PNRR.

De unde vin banii

Principalele surse de venit estimate pentru 2026:

  • Sume defalcate din TVA 14.268.900 lei (finanțare cheltuieli descentralizate, echilibrare buget, învățământ particular și confesional)
  • Sume FEN postaderare 2021-2027 13.953.217 lei (prefinanțare proiecte din FSE+)
  • Impozite și taxe pe proprietate (clădiri și terenuri) 11.889.774 lei
  • Cote defalcate din impozitul pe venit 11.200.000 lei
  • Subvenții Programul Național „Anghel Saligny” 10.954.000 lei
  • Alte venituri diverse 9.087.073 lei
  • Taxe pe utilizarea bunurilor (transport, autorizații) 6.003.826 lei
  • Venituri din amenzi 3.950.258 lei
  • Sume din ANCPI pentru cadastru 2.100.000 lei;
  • Subvenții buget de stat 1.940.323 lei;
  • Venituri din concesiuni și închirieri 737.789 lei.

Cheltuieli de funcționare pe capitole

  • Protecția mediului 16.478.000 lei
  • Asigurări și asistență socială 9.995.000 lei
  • Autorități publice 7.494.170 lei
  • Locuințe, servicii și dezvoltare publică 4.720.000 lei
  • Învățământ 4.360.855 lei
  • Transporturi 2.968.000 lei
  • Tranzacții privind datoria publică (dobânzi și rambursări BCR) 2.717.000 lei
  • Cultură, sport și religie 1.550.600 lei
  • Ordine publică și siguranță 1.518.000 lei
  • Servicii publice generale (evidența persoanelor) 357.500 lei
  • Sănătate 69.500 lei

DOSAR DE PROIECT

Ne puteți transmise sugestiile dumneavoastră până la data de 30 mai a.c., la adresele de email:
[email protected]
[email protected]

Vă mulțumim mult pentru interes și participare!

Investiții 2026 35,3 milioane lei alocați anul acesta dintr-un program multianual de aproape 198 milioane lei

Lista de investiții pentru 2026 cuprinde 35.306.735 lei alocați din bugetul local pentru anul în curs, însă valoarea totală a programului multianual de investiții este de 197.944.906 lei, finanțată dintr-un mix de surse: buget local, contracte de asociere cu CJ Ilfov, Planul Național Regional București-Ilfov (PNRBI), POIDS, PNRR, „Anghel Saligny”, Bugetul de Stat (Anexa 7), CNI, AFM și Horizon Europe.

Principalele obiective de investiții propuse pentru 2026:

  • Infrastructură educațională creșa mare de 100 de locuri (22,26 mil. lei prin CNI), finalizarea infrastructurii preșcolare în derulare (~7 mil. lei), proiect școlar etapizat (26,7 mil. lei prin PNRBI), dotări PNRR pentru unitățile de învățământ (1,57 mil. lei), achiziție microbuz școlar (413.400 lei), lucrări ISU și siguranță la grădinițele și școlile din comună.
  • Modernizare străzi prin „Anghel Saligny” Laguna Albastră, Fermei, Dispensarului, Ogorului, Independenței, Radarului (11,18 mil. lei multianual); rută alternativă DN1 (Culturii–Codrului); pasaj cale ferată Otopeni; nod rutier intermodal; podeț ANIF pe strada Culturii (800.000 lei prin Bugetul de Stat – Anexa 7).
  • Sport și agrement consolidarea și eficiența energetică Sala de Sport Corbeanca (15,7 mil. lei prin PNRBI); dezvoltarea infrastructurii de agrement, sport și interacțiune socială (25 mil. lei prin PNRBI + 1,75 mil. lei contribuție proprie); amenajare Parc Corbeanca.
  • Apă, canalizare și mediu extinderea sistemului de canalizare și stație de epurare în zona de Nord a comunei (20 mil. lei prin AFM); extinderi de rețele apă-canal pe străzile Laguna Albastră, Narciselor, Fermierului, Culturii și Științei.
  • Iluminat public, energie și utilități extindere și modernizare iluminat public (900.000 lei), branșament electric stație de epurare (2,42 mil. lei prin Bugetul de Stat – Anexa 7), pregătire proiecte parc fotovoltaic și relocare în subteran a rețelelor pe DJ 101.
  • Servicii sociale Centru îngrijire vârstnici, Centru Medical Comunitar, Adăpost victime violență în familie (etape pregătitoare), servicii integrate POIDS pentru persoane vulnerabile (914.124 lei).
  • Siguranță publică modernizare și extindere supraveghere video stradală (800.000 lei prin Anexa 7, 100 de camere noi), autoutilitară Poliția Locală (170.000 lei), dispecerat local CCTV în Parc Corbeanca.
  • Administrație publică DALI și DTAC pentru consolidare seismică Primărie și Evidența Populației, două autoturisme prin AFM (240.000 lei), digitalizarea administrației prin PNRBI și participarea în proiectul european Horizon Europe „FRINGE” (50.000 lei).

Personalul Primăriei

Pentru 2026 sunt aprobate 128 de posturi și un fond total de salarii de 9.550.500 lei:

  • Aparat de specialitate și instituții publice locale (autorități executive, evidența populației, poliție locală) 56 de posturi, 5.220.000 lei.
  • Capitole exceptate (învățământ, asistență socială, mediator sanitar) 72 de posturi, 4.330.500 lei.

Comparație cu anul precedent

Față de execuția bugetară a anului 2025 (datele oficiale ANAF la 31.12.2025), bugetul propus pentru 2026 este sensibil mai mare. În cursul anului 2025 Comuna Corbeanca a încasat efectiv 63.875.497,92 lei și a plătit 69.217.739,42 lei, rezultând un deficit de exercițiu de 5.342.241,50 lei aceeași sumă pe care propunerea 2026 o acoperă definitiv din excedentul anilor precedenți (4.880.255,77 lei pentru secțiunea de dezvoltare și 461.985,73 lei pentru secțiunea de funcționare). Bugetul aprobat inițial pentru 2025 fusese de 119.311.010 lei, dar gradul efectiv de execuție a ajuns la aproximativ 58%, în principal pentru că o parte dintre proiectele majore de investiții sunt multianuale și plățile se realizează etapizat, pe măsura avansului lucrărilor.

Comparând propunerea 2026 cu sumele efectiv cheltuite în 2025, creșterile sunt următoarele:

  • Total cheltuieli: 69,22 mil. lei (executat 2025) → 87,54 mil. lei (propus 2026), creștere de circa 26,5%;
  • Secțiunea de Funcționare: 41,22 mil. lei → 52,23 mil. lei, creștere de circa 26,7% (în special pentru protecția mediului/salubritate, asistență socială și autorități publice);
  • Secțiunea de Dezvoltare: 27,99 mil. lei → 35,31 mil. lei, creștere de circa 26,1%, susținută de continuarea proiectelor de infrastructură educațională (creșa de 100 de locuri, școala etapizată), de proiectele cu finanțare europeană prin PNRBI și de programul „Anghel Saligny”.

În 2025 cele mai mari plăți s-au îndreptat către învățământ (29,25 mil. lei, predominant pe secțiunea de dezvoltare), protecția mediului și salubritate (9,24 mil. lei), locuințe și dezvoltare publică (7,50 mil. lei), autorități publice (7,47 mil. lei) și asistență socială (6,56 mil. lei). Aceleași priorități se regăsesc și în propunerea pentru 2026, dovadă a continuității politicilor publice locale.




Comunicat de presă: Belgian Week 2026

Timp de trei zile, peste 500 de participanți – antreprenori, investitori, reprezentanți ai administrației publice, diplomați, lideri din energie, real estate, smart city și defense – au transformat Corbeanca într-un veritabil hub regional de dialog economic, investiții și cooperare internațională.

Belgian Week a reconfirmat faptul că Corbeanca nu mai este doar o destinație rezidențială premium, ci o comunitate aflată într-o etapă accelerată de consolidare economică, cu oportunități semnificative pentru investiții pe termen mediu și lung.

Corbeanca – un pol emergent de dezvoltare economică

În ultimul deceniu, Corbeanca a înregistrat o creștere demografică de peste 60%, ajungând la peste 11.400 de locuitori, ceea ce generează o cerere constantă pentru:

  • servicii premium,
  • educație și sănătate private,
  • retail,
  • HoReCa,
  • infrastructură modernă,
  • soluții smart & green.

Poziționarea strategică în nordul Capitalei, proximitatea față de Aeroportul Internațional Henri Coandă și dezvoltarea noului Plan Urbanistic General (PUG) oferă comunei avantaje competitive majore pentru:

  • dezvoltări imobiliare mixte,
  • hub-uri logistice,
  • infrastructură comercial-industrială,
  • investiții tehnologice și energetice.

PUG – baza dezvoltării economice viitoare

Un element central prezentat în cadrul Belgian Week a fost progresul noului PUG, care include:

  • dezvoltarea conexiunii directe cu Autostrada A0,
  • noi coridoare rutiere strategice,
  • reglementarea unei zone industrial-comerciale în sudul comunei,
  • integrarea Corbeanca în fluxurile logistice și comerciale europene.

Aceste măsuri vor poziționa comuna drept unul dintre cele mai atractive puncte investiționale din Ilfov și zona metropolitană București.

Trei zile tematice dedicate viitorului

  • dezvoltare urbană,
  • finanțare,
  • construcții sustenabile.
  • digitalizare,
  • mobilitate inteligentă,
  • energie regenerabilă,
  • ESG.
  • inovație,
  • tehnologie,
  • securitate,
  • parteneriate europene.

Discursul D-lui Primar

Declarația primarului comunei Corbeanca, Ștefan-Adrian Apăteanu:

Privind spre viitor

Succesul ediției din 2026 consolidează poziția Corbeanca pe harta europeană a cooperării economice și pregătește terenul pentru noi parteneriate strategice între România, Belgia, Luxemburg și restul Uniunii Europene.

Corbeanca crește. Iar această creștere înseamnă oportunități reale pentru întreaga comunitate.

Primăria Comunei Corbeanca


Obligația cetățenilor de menținere a curățeniei și igienizării terenurilor și spațiilor aferente proprietăților

Stimați proprietari / utilizatori de imobil,

Vă aducem la cunoștință că, potrivit art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 21/2002 privind gospodărirea localităților, aveți obligația legală de a menține curățenia și de a asigura întreținerea zonelor aferente proprietății pe care o dețineți sau o utilizați.

În concret, aveți obligația:

  • să mențineți curățenia trotuarului din dreptul imobilului;
  • să mențineți curățenia părții carosabile și a locurilor de parcare pe care le utilizați;
  • să îndepărtați zăpada și gheața în sezonul rece;
  • să curățați și să întrețineți șanțurile, rigolele și podețele aferente proprietății;
  • să mențineți curățenia terenurilor aflate în proprietate sau în folosință.

Nerespectarea acestor obligații atrage măsuri din partea autorității publice locale.

Astfel:

  • veți fi notificat pentru remedierea situației;
  • dacă nu vă conformați în termen de 5 de zile, lucrările de curățare și igienizare vor fi executate de autoritatea locală;
  • costurile acestor lucrări vor fi suportate integral de dumneavoastră.

Prezenta informare are caracter preventiv.

Scopul nu este sancționarea, ci asigurarea unui mediu curat, sigur și civilizat pentru toți locuitorii comunei Corbeanca.

Vă solicităm să vă conformați obligațiilor legale și să contribuiți activ la menținerea curățeniei în comunitate.

Primar, Ștefan-Adrian Apăteanu


Discursul dl. Primar la Belgian Week 2026

Distinguished guests, ladies and gentlemen,

Welcome to Corbeanca.

Before I became a mayor 18 months ago, I spent more than two decades as an entrepreneur — building companies that grew alongside multinational partners. Partners who demanded, and verified through formal due-diligence audits, that we operated at international standards from the smallest contract to the largest deployment. I am proud that we passed those audits. They taught me, from the supplier’s seat, what a predictable, professional partnership looks like.

I want to say something else — something that perhaps not every Romanian entrepreneur says openly, but that matters today. My businesses grew, in significant part, on European funding. Including funding to which Belgian and Luxembourgish taxpayers contributed. The contracts I signed in the last ten years, before stepping into office, carried a non-refundable budget of over ten million euros. I am genuinely grateful for that investment. I tell you this because I want you to understand: when you speak with me today, you are speaking with a person who has been on the receiving end of European solidarity, who understands what it means, and who takes the responsibility of it seriously.

I know the challenges of being an entrepreneur in Romania. I also know — perhaps better than most — the opportunities. And I will tell you exactly why those opportunities are so large in this country: it is because, for decades, they were not capitalized on. Not because the ground was poor, or the people unwilling, but because there was no vision, at the local level, to translate potential into reality.

I understand that vision. I understand it because I grew up — professionally — in an environment where time is money. Where 18 months waiting for a permit is not a procedural inconvenience, it is the death of a business model. Where a clear answer, even an honest “no”, is worth more than a vague “maybe” that lasts two years.

Eighteen months ago I became the mayor of Corbeanca — the community that hosts this event. I did it for one reason. I had spent twenty years watching the gap between what Romania could be and what local administrations allowed it to become. I wanted to find out, from the inside, whether that gap could be closed.

Let me tell you, concretely, what we are doing in Corbeanca to close it.

I will not insult your intelligence by claiming victory on work in progress. I will tell you what is done, what is being done, and what comes next.

This is a project about legal certainty — and for an investor, certainty over land title is the precondition for due diligence, for bank financing, and for sleeping well at night two years after you have poured the foundation.

We are about two-thirds of the way through. The entire commune has been physically surveyed. More than half of all parcels already have new land titles issued, with the updated measurements. Another twenty-five percent will be issued by the end of this year. Our estimate is that, by this time next year, the entire commune will be cadastrally clean. If your investment horizon is short to medium-term, you arrive into a community where this foundational work is no longer your problem.

We designed it with one question in mind at every step — how does a truck, an employee, a client get in and out? Connectivity to the A0 ring highway is not an afterthought in our plan; it is the spine of it. When you locate with us, you are not just buying land. You are buying access to Bucharest, to the airport, and to the western corridor that runs all the way to Belgium itself.

Our local development strategy commits us, explicitly, to harmonious, low-density development — what the strategy calls a “park-city”. We are not building a chaotic suburb. We are building a place where, as a developer, you can build something you will still be proud of in twenty years.

The first of these will be delivered this year. Not next year. Not “in due course”. This year.

Let me explain why we made the unusual decision to draft these ourselves, at the commune’s own expense, rather than leaving each investor to commission their own. Ilfov, of which Corbeanca is part, is historically an agricultural county. The parcels you will see on the cadastral map were drawn for farming — they are long and narrow, designed for tractors, not for warehouses, retail centers, or residential developments. If we leave each investor to plan their own zone, we get fragmented development with no coherent road access, no proper utility corridors, no harmony at the level of the whole.

By taking the planning into the municipality’s hands, we can do three things no individual investor can do alone. We can design road access at the scale of a whole zone, not a single plot. We can negotiate with adjacent landowners for donations to widen or create the access roads we need — and where an owner does not yet see the advantage of donating, the law gives us the instrument of expropriation, which we will use, transparently and within the legal framework, where the public interest requires it. And we can hand the next investor — perhaps one of you — a parcel that is already legally and physically ready to build on.

That is what the word “partner” means in our community. Not a slogan. A municipality that does the planning work before you arrive, so that you can spend your time building, not negotiating with neighbors over a one-meter strip of road.

Our development strategy is explicit on this point: residential development belongs in one part of the commune; industrial, commercial, and services development belongs in another. We are designing a business park south of A0 and along the flight corridor — non-residential zones, properly served, properly zoned, with regulations clear from day one. This is where I want to invite, specifically, our Belgian and Luxembourgish friends to take a serious look.

Why does this matter to this room?

The question Belgian capital is asking in 2026 is no longer “should we invest in Central and Eastern Europe?” That question was answered a decade ago. The question now is sharper: which specific community offers predictability? Which mayor returns your call? Which administration has done its homework before you arrive?

I cannot speak for every Romanian community. But I can tell you that ours has chosen a model — the same model the home countries you are visiting from take for granted. Predictable timelines. Predictable costs. Predictable decisions. Boring, in the best possible sense of the word.

And I can tell you something else. You are not just speaking to a mayor. You are speaking to a partner. I will do everything the legal framework permits me to do — and that our local development strategy commits us to do — to make harmonious, sustainable, profitable investment in Corbeanca a reality. That is the commitment I make to you, today, in this room.

The networking lunch and the B2B sessions are where real conversations begin. My team and I are here for all three days of Belgium Week. Come find us. Bring a question, a project, a doubt — you will leave with a concrete answer, a name, and a next step.

I would very much like Corbeanca to be on your shortlist.

Thank you.

Distinși oaspeți, doamnelor și domnilor,

Bine ați venit la Corbeanca.

Înainte de a deveni primar, acum 18 luni, am petrecut mai bine de două decenii ca antreprenor — construind companii care s-au dezvoltat alături de parteneri multinaționali. Parteneri care ne-au impus și au verificat, prin audituri formale de due diligence, să ne desfășurăm activitatea la standarde internaționale, de la cel mai mic contract până la cea mai mare implementare. Sunt mândru că am trecut aceste audituri. Ele m-au învățat, din perspectiva furnizorului, cum arată un parteneriat previzibil și profesionist.

Vreau să mai spun ceva — ceva ce poate nu fiecare antreprenor român spune deschis, dar care contează astăzi. Afacerile mele au crescut, în mare parte, datorită finanțării europene. Inclusiv finanțării la care au contribuit contribuabilii belgieni și luxemburghezi. Contractele pe care le-am semnat în ultimii zece ani, înainte de a prelua funcția, au avut un buget nerambursabil de peste zece milioane de euro. Sunt sincer recunoscător pentru această investiție. Vă spun acest lucru pentru că vreau să înțelegeți: când vorbiți cu mine astăzi, vorbiți cu o persoană care a beneficiat de solidaritatea europeană, care înțelege ce înseamnă aceasta și care își asumă cu seriozitate responsabilitatea care decurge din ea.

Cunosc provocările de a fi antreprenor în România. Cunosc, de asemenea — poate mai bine decât majoritatea — oportunitățile. Și vă voi spune exact de ce aceste oportunități sunt atât de mari în această țară: pentru că, timp de decenii, nu au fost valorificate. Nu pentru că terenul era sărac sau oamenii nu doreau, ci pentru că nu exista o viziune, la nivel local, care să transforme potențialul în realitate.

Înțeleg acea viziune. O înțeleg pentru că am crescut – profesional – într-un mediu în care timpul înseamnă bani. Unde așteptarea de 18 luni pentru o autorizație nu este un inconvenient procedural, ci moartea unui model de afaceri. Unde un răspuns clar, chiar și un „nu” sincer, valorează mai mult decât un „poate” vag care durează doi ani.

Acum optsprezece luni am devenit primarul localității Corbeanca – comunitatea care găzduiește acest eveniment. Am făcut-o dintr-un singur motiv. Am petrecut douăzeci de ani observând decalajul dintre ceea ce ar putea fi România și ceea ce administrațiile locale i-au permis să devină. Am vrut să aflu, din interior, dacă acel decalaj poate fi eliminat.

Permiteți-mi să vă spun, concret, ce facem în Corbeanca pentru a-l elimina.

Nu vă voi insulta inteligența pretinzând că am câștigat o bătălie care încă se dă. Vă voi spune ce s-a făcut, ce se face și ce urmează.

Acesta este un proiect despre certitudine juridică — iar pentru un investitor, certitudinea asupra titlului de proprietate este condiția prealabilă pentru due diligence, pentru finanțarea bancară și pentru a dormi liniștit noaptea, la doi ani după ce ați turnat fundația.

Suntem cam la două treimi din drum. Întreaga comună a fost măsurată fizic. Peste jumătate din toate parcelele au deja titluri de proprietate noi, cu măsurătorile actualizate. Alte douăzeci și cinci la sută vor fi emise până la sfârșitul acestui an. Estimăm că, până la această dată anul viitor, întreaga comună va avea situația cadastrală în ordine. Dacă orizontul dvs. de investiții este pe termen scurt sau mediu, veți ajunge într-o comunitate în care această muncă de bază nu mai este problema dvs.

L-am proiectat având în minte o singură întrebare la fiecare pas — cum intră și iese un camion, un angajat, un client? Conectivitatea la centura A0 nu este o idee de ultim moment în planul nostru; este coloana vertebrală a acestuia. Când vă stabiliți alături de noi, nu cumpărați doar teren. Cumpărați acces la București, la aeroport și la coridorul vestic care se întinde până în Belgia.

Strategia noastră de dezvoltare locală ne angajează, în mod explicit, la o dezvoltare armonioasă, cu densitate redusă — ceea ce strategia numește un „oraș-parc”.

Nu construim o suburbie haotică. Construim un loc în care, în calitate de dezvoltator, puteți construi ceva de care veți fi mândri și peste douăzeci de ani.

Primul dintre acestea va fi livrat anul acesta. Nu anul viitor. Nu „la momentul potrivit”. Anul acesta.

Permiteți-mi să vă explic de ce am luat decizia neobișnuită de a le elabora noi înșine, pe cheltuiala comunei, în loc să lăsăm fiecare investitor să-și comande propriul plan. Ilfov, din care face parte Corbeanca, este, din punct de vedere istoric, un județ agricol. Parcelele pe care le veți vedea pe harta cadastrală au fost trasate pentru agricultură — sunt lungi și înguste, concepute pentru tractoare, nu pentru depozite, centre comerciale sau ansambluri rezidențiale. Dacă lăsăm fiecare investitor să-și planifice propria zonă, vom obține o dezvoltare fragmentată, fără acces rutier coerent, fără coridoare de utilități adecvate, fără armonie la nivel de ansamblu.

Prin preluarea planificării în mâinile municipalității, putem face trei lucruri pe care niciun investitor individual nu le poate face singur. Putem proiecta accesul rutier la scara unei zone întregi, nu a unui singur teren. Putem negocia cu proprietarii de terenuri adiacente pentru donații în vederea lărgirii sau creării drumurilor de acces de care avem nevoie — iar în cazul în care un proprietar nu vede încă avantajul unei donații, legea ne oferă instrumentul exproprierii, pe care îl vom utiliza, în mod transparent și în cadrul legal, acolo unde interesul public o impune. Și putem oferi următorului investitor — poate unul dintre dumneavoastră — o parcelă care este deja pregătită din punct de vedere legal și fizic pentru a fi construită.

Acesta este sensul cuvântului „partener” în comunitatea noastră. Nu este un slogan. O municipalitate care face munca de planificare înainte de sosirea dumneavoastră, astfel încât să vă puteți dedica timpul construcției, nu negocierilor cu vecinii pentru o fâșie de drum de un metru.

Strategia noastră de dezvoltare este explicită în acest punct: dezvoltarea rezidențială își are locul într-o parte a comunei; dezvoltarea industrială, comercială și de servicii își are locul în alta. Proiectăm un parc de afaceri la sud de A0 și de-a lungul coridorului aerian — zone nerezidențiale, deservite corespunzător, zonate corespunzător, cu reglementări clare încă din prima zi. Aici doresc să invit, în mod special, prietenii noștri belgieni și luxemburghezi să arunce o privire serioasă.

De ce este important acest lucru pentru cei prezenți în această sală?

Întrebarea pe care și-o pune capitalul belgian în 2026 nu mai este „ar trebui să investim în Europa Centrală și de Est?”. Această întrebare a primit un răspuns acum un deceniu. Întrebarea de acum este mai precisă: care comunitate oferă predictibilitate? Care primar vă răspunde la telefon? Care administrație și-a făcut temele înainte de sosirea dumneavoastră?

Nu pot vorbi în numele tuturor comunităților românești. Dar vă pot spune că a noastră a ales un model – același model pe care țările de origine din care veniți îl consideră de la sine înțeles. Termene previzibile. Costuri previzibile. Decizii previzibile. Plictisitor, în cel mai bun sens al cuvântului.

Și vă mai pot spune ceva. Nu vorbiți doar cu un primar. Vorbiți cu un partener. Voi face tot ce îmi permite cadrul legal – și ceea ce ne angajează strategia noastră de dezvoltare locală – pentru a transforma în realitate investițiile armonioase, durabile și profitabile în Corbeanca. Acesta este angajamentul pe care vi-l iau astăzi, în această sală.

Prânzul de networking și sesiunile B2B sunt locul unde încep conversațiile reale. Echipa mea și cu mine suntem aici pe parcursul celor trei zile ale Săptămânii Belgiei. Veniți să ne găsiți. Aduceți o întrebare, un proiect, o îndoială — veți pleca cu un răspuns concret, un nume și un pas următor.

Mi-ar plăcea foarte mult ca pe viitor Corbeanca să se afle pe lista dumneavoastră scurtă de opțiuni.

Vă mulțumesc.